Arestarea primarului Istanbulului a zdruncinat încrederea investitorilor, notează The Economist.
Dacă singura ta sursă de informații ar fi datele de pe piață, ai putea crede că săptămâna aceasta a revenit o oarecare liniște în Turcia, după haosul provocat de arestarea, pe 19 martie, a lui Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului. Pe 24 martie, indicele bursier al țării a crescut cu 2,8%, după ce scăzuse cu 16,3% în cele trei zile care au urmat reținerii domnului Imamoglu. Și lira turcească pare să-și revină.
Dar pe străzile celui mai mare oraș din Turcia nu se vede nicio urmă de calm. Protestele au continuat timp de șase zile la rând, în ciuda interdicției privind adunările publice. Au fost reținute peste 1.100 de persoane, inclusiv zece jurnaliști. Pe 23 martie, zeci de mii de oameni s-au adunat la un miting în fața primăriei din Istanbul, după ce o instanță a decis plasarea în arest preventiv a domnului Imamoglu.
Mulți alții au protestat la urne. La alegerile primare desfășurate în aceeași zi, aproape 15 milioane de alegători l-au susținut pe Ekrem Imamoglu drept candidat al Partidului Republican al Poporului (CHP) la viitoarele alegeri prezidențiale, a anunțat partidul. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, considerat pe scară largă a fi în spatele arestării lui Imamoglu, pare netulburat. „Nu mai deranjați liniștea cetățenilor noștri cu provocări”, a declarat el pe 24 martie.
În culise, autoritățile turce depun eforturi considerabile pentru a proteja economia de cel mai mare cutremur politic din ultimii ani. Autoritatea de reglementare a piețelor de capital din Turcia a interzis vânzarea în lipsă pe piața bursieră. Și, doar în trei zile din săptămâna trecută, se estimează că banca centrală a ars până la 26 de miliarde de dolari din rezervele de valută străină pentru a preveni o cădere majoră a lirei turcești.
În ultimii doi ani, echipa economică a Turciei, condusă de ministrul de Finanțe Mehmet Simsek a reușit să inverseze o parte din haosul provocat de politicile anterioare ale lui Erdogan asupra economiei. În perioada premergătoare alegerilor generale din 2023, Erdogan s-a concentrat pe stimularea creșterii economice, menținând scăzute ratele dobânzilor, indiferent de gravitatea consecințelor asupra inflației și cursului de schimb. Sub conducerea lui Simsek, guvernul a redus cheltuielile și a limitat creșterile salariului minim. Banca centrală a majorat dramatic ratele dobânzilor și a reumplut rezervele de valută străină, anterior epuizate, până la aproximativ 97 de miliarde de dolari.
Aceste măsuri au dat rezultate. Investitorii străini și locali s-au îndreptat către lira turcească, a cărei depreciere a continuat, dar într-un ritm mult mai lent. Inflația, care în 2022 se apropiase de trei cifre, a scăzut la doar 39%, permițând băncii centrale să continue cu reduceri prudente ale ratelor dobânzilor.
Însă amploarea noii represiuni, în urma căreia Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului din 2019, și zeci de alte persoane au fost trimise la închisoare, a subminat eforturile reformatorilor din Turcia. „Mulți investitori străini pariaseră pe trecerea la politici ortodoxe”, spune Piotr Matys de la InTouch Capital Markets, o firmă de analiză financiară. „Încrederea lor a fost serios zdruncinată”.
Banca centrală are mijloacele necesare pentru a apăra lira pe termen scurt și undă verde din partea lui Erdogan. Însă, pe termen lung, banca ar putea fi nevoită să întrerupă sau chiar să inverseze reducerea ratelor dobânzilor pentru a proteja moneda și a evita un nou val de inflație. Acest remediu ar fi greu de acceptat pentru liderul Turciei. Protestele continue și măsurile brutale de represiune ale lui Erdogan ar zdruncina și mai mult încrederea în economie. Turcii de rând ar putea ajunge să plătească prețul pentru arestarea lui Imamoglu. Protestele nu dau semne că s-ar diminua. Acest lucru sugerează că și Erdogan ar putea plăti un preț.
