Iranul s-a confruntat în 2022 cu cele mai ample proteste din ultimele decenii, după moartea tinerei kurde Mahsa Amini în arestul poliţiei, care au izolat şi mai mult republica islamică, ce şi-a consolidat legăturile cu Rusia, transmite Agerpres.ro.
Tinere şi femei protestează de luni de zile pe străzile ţării, cerând sfârşitul republicii islamice fondate de ayatollahul Ruhollah Khomeini, în 1979, în ciuda faptului că peste 400 de persoane au murit în agresiva reprimare declanşată de forţele de ordine, notează EFE.
Femeie, viaţă, libertate
Totul a început cu moartea lui Amini, tânără kurdă de 22 de ani, reţinută de aşa-numita poliţie a moravurilor pentru că purta necorespunzător vălul islamic, accesoriu obligatoriu în ţară şi unul dintre simbolurile republicii islamice.
În timpul înmormântării lui Amini în oraşul ei natal Saqez, în Kurdistanul iranian, numeroase femei au fluturat primele văluri islamice şi au scandat „femeie, viaţă, libertate”, gesturi şi sloganuri care s-au transformat în simboluri ale protestelor şi care continuă de trei luni de zile.
A fost doar începutul unor proteste care s-au modificat cu trecerea timpului, mai întâi cu manifestaţii ample, apoi cu mobilizări în universităţi, după aceea în licee în care adolescentele îşi scoteau vălul şi acum cu manifestări reduse şi risipite pentru a evita forţele de securitate.
Toate acestea sunt dublate de acte de nesupunere pe străzi: femei care circulă pe drumuri publice fără văl; şoferi care claxonează fără încetare sau strigăte în miezul nopţii de la ferestrele clădirilor împotriva regimului.
Represiune
Răspunsul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi al preşedintelui ţării, Ebrahim Raisi, a fost represiunea poliţienească şi judiciară, plus o intensă cenzură a internetului, în încercarea de a controla protestele.
În cele trei luni de proteste şi-au pierdut viaţa peste 400 de persoane şi cel puţin 2.000 au fost acuzate de diverse delicte pentru participarea lor la mobilizări, iar din acestea, 11 au fost condamnate la moarte.
Autorităţile judiciare au trecut la prima execuţie a unui protestatar pe 8 decembrie, spânzurându-l pe Mohsen Shekari, condamnat la moarte pentru că a înjunghiat un membru al miliţiei islamiste şi a blocat o stradă.
În acelaşi timp, cel puţin 15.000 de persoane au fost reţinute, inclusiv personalităţi publice precum fotbalişti şi actriţe, pentru că au susţinut protestele, precum şi aproximativ 70 de jurnalişti şi fotografi.
Liderii Republicii Islamice au acuzat, printre altele, Statele Unite, Israel, Germania şi Franţa că au încurajat protestele, care ar avea ca obiectiv, potrivit Teheranului, provocarea unui război civil pentru „dezintegrarea” ţării.
A fost nevoie de aproape trei luni pentru ca autorităţile să facă primul gest faţă de protestatari, precum anunţul dizolvării Poliţiei Moravurilor, organism format în 2005 pentru a monitoriza respectarea codurilor vestimentare stricte, în special în rândul femeilor.
Dar autorităţile au precizat că acest lucru nu înseamnă sfârşitul legilor care obligă femeile să se acopere cu vălul şi au afirmat că studiază metode mai „moderne” pentru a impune utilizarea acestuia.
Izolare internaţională
Reprimarea protestelor a stârnit critici puternice din partea ţărilor occidentale şi a declanşat un val de noi sancţiuni împotriva Teheranului, adâncind izolarea Iranului.
În acest context de confruntare geopolitică reînnoită, discuţiile pentru salvarea pactului nuclear din 2015 sunt total paralizate şi nu există semne ale unui acord de limitare a programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor.
Iranul negociază de luni de zile cu Germania, Franţa, Regatul Unit, Rusia, China şi, indirect, cu Statele Unite, restabilirea pactului din 2015, la care a renunţat în 2018 preşedintele american de atunci, Donald Trump.
Astfel, Teheranul şi-a accelerat programul nuclear cu îmbogăţirea uraniului cu o puritate de 60% într-o nouă centrală, ca răspuns la o rezoluţie aprobată împotriva acesteia de Consiliul guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
Rezoluţia cere Iranului să ia măsurile necesare pentru a „oferi explicaţii tehnice credibile” cu privire la urmele de uraniu derivat artificial găsite la trei instalaţii pe care Teheranul nu le-a declarat niciodată ca parte a programului său atomic.
Iranul insistă că acuzaţiile AIEA sunt nejustificate şi indică o „campanie politică” împotriva sa.
Drone iraniene în Ucraina
Pe fondul tuturor acestor tensiuni, Iranul şi-a întărit legăturile cu Rusia, o altă ţară care şi-a adâncit izolarea internaţională, în cazul său din cauza invaziei Ucrainei.
Cele două ţări îşi consolidează de ani buni legăturile, iar Raisi a vizitat Moscova în ianuarie pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, care la rândul său a vizitat Teheranul în iulie.
Această relaţie a luat o turnură militară odată cu vânzarea de „drone kamikaze” iraniene către Moscova, pe care aceasta le-a folosit în ofensiva sa militară împotriva Ucrainei şi care fac ravagii asupra populaţiei şi infrastructurii civile.
Teheranul a negat în mod repetat că a furnizat dronele, dar ministrul iranian de externe Hosein Amir Abdolahian a recunoscut în cele din urmă în noiembrie că acestea au fost vândute Moscovei, dar a insistat că au fost vândute înainte de declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Vânzarea de drone a declanşat un alt val de sancţiuni americane şi europene împotriva Teheranului şi a sporit izolarea ţării.
Iranul încheie anul 2022 cu o revoltă internă în care fete tinere şi femei cer mai multe libertăţi. Protestele nu îşi pierd suflul odată cu trecerea timpului, în timp ce pe scena internaţională republica islamică este tot mai izolată, conchide EFE.
The Economist: Protestele prin care trece Iranul se termină adesea cu revoluție sau război civil
