RIA sau „Revolution in Intelligence Affairs” începe să devină realitate, scrie Foreign Affairs, într-un material în care zugrăvește viitorul spionajului. Context în care, analiza reamintește o lecție dură a dată de istorie: „Rezistența la schimbare a provocat dezastre în trecut – de exemplu, când Marina SUA a refuzat să înlocuiască cuirasatele cu portavioane, înainte de al doilea război mondial”. Dar unde suntem în acest moment și care sunt liniile de forță ale RIA?
„De-a lungul întregii istorii, oamenii s-au spionat unul pe celălalt. Pentru a afla ce fac sau ce intenționează să facă alții, oamenii au supravegheat, monitorizat și ascultat – folosind instrumente care s-au îmbunătățit constant, dar niciodată nu au fost înlocuiți stăpânii umani. Inteligența artificială (AI) și sistemele autonome schimbă toate acestea. În viitor, mașinile vor spiona mașinile pentru a ști ce fac sau intenționează să facă alte mașini. Munca de informații va consta în continuare în furarea și protejarea secretelor, dar modul în care aceste secrete sunt colectate, analizate și diseminate va fi fundamental diferit.
Futuriștii militari au identificat apariția unei asemenea schimbări, iar unii au numit ascensiunea AI și a sistemelor de arme autonome drept „revoluție în afacerile militare”. Analogul său în munca de informații poate fi înțeles ca o „revoluție în afacerile de informații” (Rvolution in Intelligence Afairs, RIA – n.r.). Prin viitoarea RIA, mașinile vor deveni mai mult decât simple instrumente pentru colectarea și analiza informațiilor. Vor deveni consumatori de informații, factori de decizie și chiar ținte ale altor operațiuni de informații ale mașinilor. Preocuparea supremă a acestor mașini o vor constitui pe mai departe relațiile politice, sociale, economice și militare ale ființelor umane – dar munca informații dusă de mașini va funcționa la o viteză, o scară și o complexitate atât de mari încât inteligența umană nu va mai putea ține pasul. RIA nu poate fi oprită. Forțele inovației tehnologice și ale concurenței au dezlănțuit-o deja. În schimb, comunitatea de informații din SUA trebuie să îmbrățișeze RIA și să se pregătească pentru un viitor dominat de IA – altfel riscă să-și piardă avantajul competitiv.
Ascensiunea spionajului controlat de mașini
Revoluțiile nu vin de nicăieri. Originile RIA datează din secolul XX, când noile tehnologii, cum ar fi telecomunicațiile și computerul, au dus la o nouă sofisticare a domeniului informațiilor. Oamenii au rămas agenții spion,ajului, dar în loc să privească cu ochii lor, să audă cu propriile urechi și să analizeze și să prezică cu propriile minți, au apelat la senzori și instrumente de calcul din ce în ce mai puternice pentru a-și spori capacitățile.
În ultimii 20 de ani, această tendință s-a accelerat, ducând la o creștere enormă a cantității de date disponibile agențiilor de informații. Senzorii clasificați și comerciali, variind de la roboții din rețele la dronele autonome și până la sateliții mici din spațiu, produc acum mai multe informații decât ar putea înțelege oamenii singuri. În 2017, National Geospatial-Intelligence Agency a prezis că datele pe care analiștii săi trebuie să le analizeze vor crește de un milion de ori în interval de cinci ani. Atât de multe date, atât de repede au creat o concurență acerbă pentru a le putea da sens – la rândul ei, această dinamică a condus la adoptarea automatizării, analizei Big Data și AI. Presiunea pentru a ține pasul este extraordinară: națiunile ale căror agenții de informații pot prelucra rapid cantități mari de date complexe vor avea un avantaj față de cele care nu pot.
Trecerea paralelă la sisteme autonome și AI printre armatele lumii doar a dus la intensificarea presiunii competitive: agențiile de informații trebuie să fie capabile să țintească sau să sprijine sistemele avansate de luptă. Deja, armata SUA operează peste 11.000 de sisteme aeriene fără pilot și chiar mai multe sisteme subacvatice, spațiale și terestre. În plus, unitățile de securitate cibernetică din SUA trebuie să se ocupe de milioane de roboți din rețelele globale, precum și de miliarde de dispozitive Internet of Things care acționează ca senzori. Aceste sisteme în continuă proliferare au nevoie de propriile lor informații pentru a funcționa, ceea ce înseamnă că, în timp, vor deveni principalii clienți de informații.
Și mai revoluționară va fi trecerea la sistemele autonome ca ținte de informații – adică atunci când mașinile încep să spioneze și să înșele alte mașini. Un scenariu plauzibil ar putea implica un sistem AI care are sarcina de a analiza o anumită întrebare, cum ar fi dacă un adversar se pregătește de război. Un al doilea sistem, operat de adversar, ar putea injecta intenționat date în primul sistem pentru a-i afecta analiza. Primul sistem ar putea deveni chiar conștient de șiretlic și de datele false, acționând însă ca și cum n-ar fi. Acest tip de înșelăciune spion contra spion a făcut întotdeauna parte din spionaj, dar va avea loc în curând între sisteme complet autonome. Într-o buclă informațională atât de închisă, spionajul și contraspionajul pot avea loc fără intervenția umană.
Pentru a înțelege mizele, să luăm în considerare o analogie din lumea financiară. Sistemele cantitative de tranzacționare de mare viteză se bazează pe algoritmi care percep schimbările de pe piețele de valori globale, analizează sume uriașe de date pentru a face predicții și apoi execută automat tranzacții în câteva microsecunde. Oamenii nu pot opera nicăieri aproape de aceeași viteză și scară. Pentru a ține pasul cu concurența, chiar și cele mai puternice firme de investiții se bazează tot mai mult pe sisteme de tranzacționare cantitative. Pentru a concura una cu cealaltă pentru secrete, agențiile de informații vor avea nevoie tot mai mult de AI și de sisteme autonome.
Adaptarea comunității de informații
Pe măsură ce mașinile devin colecționarii principali, analiștii, consumatorii și țintele de informații, întreaga comunitate de informații din SUA va trebui să evolueze. Această evoluție trebuie să înceapă cu investiții enorme în AI și tehnologie de autonomizare, precum și cu modificări ale conceptelor de operațiuni care permit agențiilor să proceseze atât volume imense de date, cât și să canalizeze informația rezultată direct către mașini autonome. Întrucât, practic, totul devine conectat prin intermediul rețelelor care produc o formă de semnal sau date electromagnetice, în special spionajul din zona aceasta va trebui să fie un loc al evoluției AI. La fel și spionajul geospațial. Pe măsură ce sateliții și alți senzori proliferează, tot ce e pe Pământ va fi în curând vizibil în orice moment de sus, o situație pe care centrul federal de cercetare și dezvoltare, Aerospace, a numit-o „GEOINT Singularity”. Pentru a ține pasul cu toate aceste date, spionajul geospațial, precum și cel a semnalelor, va trebui să-și îmbunătățească radical capacitățile de AI.
Comunitatea americană de informații este în prezent împărțită în diferite funcții care colectează și analizează tipuri discrete de informații, cum ar fi semnalele sau spionajul geospațial. RIA poate forța comunitatea de informații să reevalueze dacă aceste diviziuni mai au vreun sens. Informațiile electromagnetice sunt informații electromagnetice, indiferent dacă provin de la un satelit sau de la un dispozitiv Internet of Things. Distincția legată de origine contează puțin dacă niciun om nu se uită vreodată la datele brute, iar un sistem AI poate recunoaște modele în toate datele simultan. Împărțirea între spionaj civil și militar se va eroda și ea, deoarece infrastructura civilă, cum ar fi sistemele de telecomunicații, va fi la fel de valoroasă pentru obiectivele militare ca și sistemele de comunicații militare. Având în vedere aceste realități, separarea funcțiilor de informații mai degrabă poate împiedica decât să ajute operațiunile de spionaj.
RIA poate necesita și crearea de noi organizații. Dacă individul a fost odată elementul de bază al spionajului, această distincție aparține acum dispozitivului – o piesă de software, să zicem, sau un senzor, sau o dronă autonomă. Operațiunile de spionaj se vor concentra din ce în ce mai mult pe aceste dispozitive, ceea ce va însemna spionarea nu numai a dispozitivelor în sine, ci și a proiectanților, dezvoltatorilor și lanțurilor de aprovizionare care le produc. În viitorul apropiat, înțelegerea tehnologiei AI și a sistemelor autonome, a lanțurilor de aprovizionare și a capitalului de risc va fi la fel de importantă ca, în trecut, înțelegerea ideologiei fundamentaliste islamice. Statele Unite ar putea avea nevoie de noi organizații pentru a studia aceste domenii. Cel puțin, va trebui să extindă direcțiile existente de informații economice și tehnologice, la fel cum a extins unitățile antiteroriste după 11 septembrie.
În același timp în care comunitatea de informații din SUA evoluează pentru a îmbrățișa RIA, va trebui să limiteze capacitatea adversarilor săi de a face același lucru – în special prin încetinirea și oprirea capacității lor de a stăpâni spionajul pe bază de mașini. Împiedicarea proiectării și dezvoltării AI și a sistemelor autonome ale adversarilor va deveni din ce în ce mai importantă. Acest lucru va necesita acțiuni ascunse – unele dintre acestea întreprinse de mașini. De exemplu, Statele Unite pot injecta date false în sistemul de învățare automată a unui adversar, pentru a înșela sau a împiedica sistemul mai mare de AI al adversarului.
Dar la fel cum Statele Unite vor viza AI și sistemele autonome ale adversarilor, serviciile de informații adversare vor viza și ele sistemele SUA. Drept urmare, Statele Unite vor trebui să creeze o nouă defensivă și să adopte noi forme de contraspionaj. Pentru a concura, ofițerii de contraspionaj vor avea nevoie de același ochi pentru înșelăciune pe care s-au bazat întotdeauna, dar vor avea, de asemenea, nevoie de mai multă expertiză economică și tehnică decât oricând. Una peste alta, RIA va forța schimbarea la fiecare nivel al spionajului, inclusiv organizații, instruire, tehnologie, concepte de funcționare și contraspionaj.
Revoluția începe cu oameni
Colectarea și analiza informațiilor pot înceta să mai fie un efort exclusiv sau chiar în primul rând uman, dar obiectivul final va fi totuși acela de a înțelege guvernele, societățile și militarii conduși de oameni. Mai mult, oamenii vor introduce în spionaj creativitate, empatie, înțelegere și gândire strategică, lucru la care este puțin probabil ca mașinile să se priceapă prea curând. Drept urmare, șefii de divizie, ofițerii de caz și analiștii vor avea în continuare roluri importante de jucat – deși natura locurilor de muncă se poate schimba.
Cu toate acestea, RIA vine, iar comunitatea de informații va trebui să o adapteze și să o îmbrățișeze. Rezistența la schimbare a provocat dezastre în trecut – de exemplu, când Marina SUA a refuzat să înlocuiască cuirasatele cu portavioane, înainte de al doilea război mondial. Marina a fost condusă de marinari care nu au înțeles progresele minunate ale puterii aeriene care i-au permis Japoniei să lanseze atacul devastator asupra Pearl Harbor. În mod similar, comunitatea de informații este condusă în primul rând de spioni umani care pot să nu vadă întotdeauna (sau să accepte) inevitabilitatea spionajului bazat pe mașini. Agențiile de informații trebuie să spargă barierele culturale, să investească în tehnologie și să dedice birouri întregi AI și spionări bazate pe automatizare. Dacă Statele Unite refuză să evolueze, riscă să ofere Chinei sau unui alt adversar un avantaj tehnologic pe care Washingtonul nu îl va putea depăși”.
