Indicatorii socio-economici arată că, în România, la testele PISA, elevii care vin din medii avantajate social au obținut cu 109 puncte mai mult decât elevii care trăiesc în medii dezavantajate. Media OECD este de 89 de puncte.
Comparativ, în urmă cu 10 ani, la rezultatele PISA din 2009, diferența de performanță din cauza mediului de viață era de 86 de puncte, cu un punct peste media OECD de atunci.
Diferențe de performanță în funcție de nivelul de trai al copiilor:
- 4% din elevii avantajați au obținut rezultate maxime la PISA, în timp ce niciun elev din medii dezavantajate nu a avut un punctaj foarte bun la toate cele trei teste. Media OECD: 17% din studenții avantajați și 3% din cei dezavantajați au obținut rezultate execelente.
- statutul socio-economic al copiilor are un impact uriaș asupra performanțelor la Matematică și Științe în toate țările testate PISA. În România, variația rezultatelor la Matematică este de 19% și cea de la Științe este de 16%, în funcție de nivelul de trai. Mediile OECD: 14%, respectiv 13%.
- 9% din elevii dezavantajați din România au obținut rezultate foarte bune la Citire, iar media OECD este de 11% la această categorie.
Raportul OECD mai arată că trendul în sistemul educațional românesc este segregarea elevilor în funcție de rezultatele școlare. Elevii de top învață la școli de elită, iar cei slabi sunt distribuiți la școli unde nu au nicio șansă să își crească nivelul de performanță, pentru că sistemul nu le permite.
Directorii de școli din România au semnalat faptul că au multe lipsuri materiale, însă nu ducem lipsă de profesori. Deși se știe că nivelul de pregătire al profesorilor nu este cel mai bun, având în vedere salariile mici din sistem care nu atrag cei mai buni absolvenți de facultate, școlile românești raportează în proporție de 99%-100% că avem un corp profesoral foarte bine pregătit.
Nu în ultimul rând, raportul mai notează că elevii din medii dezavantajate nu au așteptări mari și nu sunt la fel de ambițioși ca cei din mediile avantajate. În România, unul din patru copii de 15 ani din medii sărace nu se așteaptă să ajungă la facultate, în timp ce 1 din 30 de copii din medii avantajate socio-economic nu se așteaptă să intre la universitate.
În ceea ce privește diferențele de gen, la fel ca în toate țările, fetele au rezultate mai bune decât băieții la școală. În România, la Citire, fetele au avut cu 34 mai multe puncte decât băieții, la Matematică punctajele sunt similare, iar la Științe, fetele au avut cu 5 puncte mai mult decât băieții.
