România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce şi în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), preluat de News.ro.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% – în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024,potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.
Recesiunea tehnico este definită ca o scădere a PIB-ului real ajustat sezonier pe parcursul a două trimestre consecutive, faţă de perioadele imediat anterioare.
Seria ajustată sezonier
”În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%”, arată datele INS.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Serie brută
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6%.
Revizuiri
Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel:
– rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%;
– rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0%;
– rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%.
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Bolojan: Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum la unul bazat pe investiţii, export şi disciplină bugetară / Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii / Nu traversăm o criză
Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunţată vineri de către specialişti era inevitabilă şi anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”.
”Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”, a transmis, vineri, premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, ”recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”.
Acesta susţine că, pentru a înţelege corect situaţia economică actuală a României, este important ca anii 2024 şi 2025 să fie priviţi ca parte a aceluiaşi proces.
În 2024, România a avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB şi o creştere economică reală modestă, sub 1%.
”În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, explică premierul.
Bolojan precizează că, în 2024, am cheltuit mult, dar am crescut puţin.
”Părea că situaţia este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecţie de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale şi nemulţumiri. Aş fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuşi, datele arată că, în 2025, creşterea economică rămâne în jur de 0,6%. Aşadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus şi cu acumulare de dezechilibre interne şi externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creştere similară, susţinută de investiţii reale şi factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizaţi”, a continuat Bolojan explicaţiile.
Potrivit premierului, consolidarea fiscală nu este un scop în sine: ”Este o condiţie esenţială pentru stabilitate, credibilitate şi dezvoltare sustenabilă. Această tranziţie presupune, temporar, o perioadă de contracţie economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecţie economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă şi mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.
Ilie Bolojan explică recesiunea economică: Am fost cu spatele la zid, în vară, şi a trebuit să luăm aceste măsuri, să începem să corectăm deficitul / După ce se închide bugetul de stat, după ce închidem măsurile, vom relua zona de creştere economică
Premierul Ilie Bolojan explică, vineri, recesiunea economică, el arătând că au fost cu spatele la zid, în vară, şi Guvernul a trebuit să ia aceste măsuri, să începeapă să corecteze deficitul. Potrivit premierului, după ce se închide bugetul de stat, după ce închid măsurile pe administraţie şi de corecţii în domeniile energetice şi în câteva domenii strategice, vor relua zona de creştere economică.
”Ani de zile am pompat în economie bani sub formă de investiţii, sub formă de creşteri salariale, sub diferite forme. Ceea ce înseamnă că am stimulat economia, pentru că asta înseamnă deficitele. Deficitele mari ar trebui să genereze şi creşteri economice ceva mai mari, dar s-a văzut că nu s-a întâmplat acest lucru. (..) Deşi ar fi trebuit să avem creştere economică mai mare, nu am avut. Asta înseamnă că, de multe ori, calitatea unor investiţii în sensul de creştere economică, a lăsat de dorit. Acum, ce s-a întâmplat din vara anului trecut? Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră şi ştiu tot românii, am fost cu spatele la zid, în vară, şi a trebuit să luăm aceste măsuri, să începem să corectăm deficitul. Şi în toate ţările din lume unde guvernele au fost în situaţia de a corecta deficite, nu există nici o formă de corecţie care să nu cuprindă o combinaţie de măsuri pe care să însemne scăderea unor cheltuieli de funcţionare, creşterea unor venituri, ceea ce a însemnat în România, inclusiv creşterea de taxe, pe exemplu, dar şi creşterea gradului de încasare, reducerea unor investiţii sau eşalonarea acestora. Asta este combinaţia. Aceste lucruri le-am pus şi noi în practică”, a explicat premierul Ilie Bolojan, la Europa FM, intrarea României în recesiune tehnică.
Premierul a fost întrebat dacă din iunie se reia creşterea economică.
”Eu spun că, din a doua jumătate a acestui an, vom vedea că lucrurile se reaşează şi prin măsurile care au fost deja luate, prin măsurile care le vom lua în perioada următoare, pe componenta de energie, pe componentele de economie, vom reaşeza lucrurile şi vom crea condiţii pentru creştere economică, pentru prosperitate şi pentru o predictibilitate economică”, a mai afirmat premierul.
Grindeanu, după ce România a intrat în recesiune tehnică: Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide / Vinovat principal – încăpăţânarea dusă la absurd / O guvernare dacă nu este pentru oameni, nu va mai fi deloc
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă, vineri, că intrarea României în recesiune tehnică este ”o ruşine pentru întreaga Coaliţie”, PSD având partea sa de vină. ”Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide”, afirmă liderul social-democraţilor, acuzând că vinovatul principal pentru această situaţie este ”încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale”, aluzie la premierul Ilie Bolojan.
”După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante şi preţuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcţia corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică. Este o realitate dureroasă şi o ruşine pentru întreaga Coaliţie de guvernământ, inclusiv pentru noi”, a scris, vineri, pe Facebook, Sorin Grindeanu.
Acesta recunoaşte că PSD are partea sa de vină: ”Da, PSD este parte a Guvernului şi ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reuşit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice şi sociale care au lovit fiecare român şi fiecare firmă românească”.
”În loc să ne luptăm cu populiştii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu nişte contabili ai suferinţei sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze. Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliţie dominată de dreapta”, a mai transmis Grindeanu.
El a adăugat că PSD a reuşit să oprească unele măsuri – TVA de 24%, îngheţarea salariului minim, oprirea unor subvenţii şi plafonări, dar nu ”multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”.
”Dar o vom face prin MĂSURILE DE SOLIDARITATE de la buget, care conţin lucruri clare pentru pensionari, pentru mame, veterani şi pentru copiii cu dizabilităţi. În mod cert, există un vinovat principal pentru direcţia greşită în care am fost împinşi. Încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional, obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale în locul dialogului real şi al soluţiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanţ la şase luni de mandat”, susţine Grindeanu.
Acesta crede că există şi o vină colectivă: ”Iar românii nu sunt interesaţi de scuze şi justificări. Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune.
În acest ritm şi mai ales în această direcţie nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greşit”.
Liderul PSD consideră că românii nu sunt nişte nume ce ”poartă cheltuieli” într-un tabel, nici nişte ”asistaţi” sau ”probleme bugetare”.
”Sunt bunici, sunt părinţi, sunt copii şi tineri care depind de noi. Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc şi să abandonăm modelul creşterii taxelor în neştire şi «fără excepţii»”, a mai transmis Grindeanu.
El consideră că ”este nevoie de dialog real în Coaliţie, nu de decizii impuse unilateral”.
”Înţelegeţi, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”, avertizează liderul PSD.
Bolojan: Toate deciziile luate au fost pe baza unor decizii de coaliţie, de comun acord / Înţeleg că atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim cu toţii în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre mesajul transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu, după intrarea României în recesiune tehnică, că tate deciziile luate au fost pe baza unor decizii de coaliţie, de comun acord. El a precizat că înţelege că atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim cu toţii în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.
Ilie Bolojan: În momentul în care acest guvern nu va putea face ceea ce este necesar, deci nu va mai avea susţinere, cu siguranţă va veni un alt guvern. Iar pentru mine, vă rog să mă credeţi, va fi o uşurare această situaţie
Ilie Bolojan, despre eliminarea scutirilor la taxe pentru persoanele cu dizabilităţi: Nu e vorba de o pedeapsă, ci în ce măsură statul scuteşte de orice fel de taxe anumite categorii / Pentru unele cazuri, pot fi găsite formule de facilităţi
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre eliminarea scutirilor la taxe pentru persoanele cu dizabilităţi, că nu e vorba de o pedeapsă, ci în ce măsură statul scuteşte de orice fel de taxe anumite categorii, el precizând că, pentru unele cazuri, în care nu e vorba de proprietăţi mari, nu e vorba de maşini scumpe, pot fi găsite formule de facilităţi.
”Am toată compasiunea şi cunosc oameni care sunt în situaţii dificile, care au nevoie de sprijinul comunităţii, al statului. Şi acest sprijin a fost acordat în limitele în care putea România sau comunitatea locală să-l acorde, şi asta face şi în perioada următoare. Gândiţi-vă, de exemplu, că pe partea de CASS, toate persoanele cu dizabilităţi în România nu plătesc CASS-ul, deşi au nevoie de servicii medicale importante. Asta este un efort pe care îl face ţara asta, atâta cât poate. Beneficiază de diferite drepturi. Pe acest fond, şi nu trebuie să negăm asta, în care, într-adevăr, oamenii care au nevoie de sprijin, am dezvoltat o legislaţie, în anii trecuţi, am tolerat nişte stări de lucruri în care numărul acestor cetăţeni a crescut foarte mult. Şi suntem în situaţia în care toate aceste drepturi, aplicate la un număr mare de cetăţeni, au avut un impact enorm în veniturile autorităţilor locale care cer bani de la guvern, pe care nu-i avem, în sprijin de tot felul. Şi, practic, am fost în situaţia în care, constatând că foarte multe categorii sociale erau exceptate de la toate contribuţiile, într-adevăr am luat decizia să anulăm anumite exceptări. Şi am anulat exceptarea de la impozitul pe proprietate”, a spus premierul Ilie Bolojan, la Europa FM, despre nemulţumirile legate de ridicarea unor excepţii l taxe care vizează categorii vulnerabile precum persoanele cu dizabilităţi.
Bolojan, după ce Băluţă l-a comparat cu Ceauşescu: Eu nu voi potenţa astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic / Măcar n-ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurată din bani guvernamentali
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, după ce liderul PSD Bucureşti, Daniel Băluţă, l-a comparat cu Ceauşescu, că el nu va potenţa astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic, adăugând că ”ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector, cu lucrările la Pasajul din centru, pe banii guvernului”.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat cum comentează faptul că preşedintele PSD Bucureşti, primarul Sectorului 4 Daniel Băluţă, îl compară cu Nicolae Ceauşescu pentru că are fixaţia plăţii datoriei externe.
”E foarte uşor să faci declaraţii, e foarte uşor să explici cum trebuie cheltuiţi bani pe care îi împrumuţi la nişte dobândi enorme, şi cum ajungi într-o fundătură. Eu nu voi potenţa astfel de lucruri, pentru că nu ne ajută la nimic. Ba da, ne ajută ca să ne facem reclamă la primăria de sector, cu lucrările la Pasajul din centru, pe banii guvernului. Măcar n-ar trebui să plătim sume foarte mari de bani pe reclamă la o lucrare publică, asigurată din bani guvernamentali. Măcar atât ar fi trebuit făcut”, a răspuns premierul Bolojan.
El a precizat că ”luni de zile, în cursul anului trecut, s-au făcut reclame”. ”Nu ştiu dacă trebuie să faci reclamă la o lucrare publică, în general. Eu n-am făcut, în cei 12 ani de mandat, la Oradea, reclame plătite la nici o lucrare publică”, a menţionat Bolojan.
Premierul a mai spus că nu crede că este menirea sa să trimită Corpul de control la autorităţile locale.
”Există alte instituţii care pot să fac asta”, a adăugat premierul.
”Nu asta este problema, dar, atunci când eşti pe funcţie publică, trebuie să faci declaraţii responsabile. A pune etichete, a juca într-o manieră populistă, e cel mai simplu lucru”, a mai comentat premierul Bolojan.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a susţinut, într-un interviu pentru publicul HotNews, că „domnul Bolojan are o abordare destul de autocrată”.
El a comparat „fixaţia” pentru deficitul bugetar cu „obsesia lui Nicolae Ceauşescu pentru plata datoriei externe”: „Şi fac o comparaţie extrem de onestă între cele două personalităţi politice”, a spus Băluţă.
Ilie Bolojan: Unul din lucrurile vehiculate este că în timp ce există o dificultate financiară în România, noi susţinem Ucraina cu sume foarte mari. Este un fals / A fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe care România l-a acordat Ucrainei
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că unul din lucrurile vehiculate este că în timp ce există o dificultate financiară în România, noi susţinem Ucraina cu sume foarte mari, ceea ce este un fals, el precizând că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe care România l-a acordat Ucrainei, prin alocări bugetare către NATO, care a cumpărat armament.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de un ascultător, la Europa FM, ce valoare are pachetul financiar pentru ajutorarea Ucrainei.
”Unul din lucrurile vehiculate este că în timp ce există o dificultate financiară în România, noi susţinem Ucraina cu sume foarte mari. Acesta este un fals. Atunci când am alocat sume de sprijin, anul trecut, de exemplu, dacă ne aducem aminte la final, am dat comunicat de presă legat de sumele pe care le-am alocat şi cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe care România l-a acordat Ucrainei, pe acest program de susţinere financiară”, a spus premierul Bolojan.
El a precizat că a fost vorba de alocare bugetară la NATO, iar NATO din aceste sume care au fost adunate de toate ţările europene, a achiziţionat arme pentru a susţine Ucraina.
”Trebuie să discutăm foarte deschis nişte lucruri. Vă rog să înţelegeţi că cel mai important lucru pentru o ţară, inclusiv pentru România, este siguranţa naţională. Ea nu se vede, cât timp lucrurile sunt liniştite. Este exact cum este sistemul de termoficare pentru un oraş. Dacă sistemul de termoficare, de cele mai multe ori subteran, funcţionează şi nu-l vezi, lucrurile sunt normale. În momentul în care apare o defecţiune şi ai probleme grave, de exemplu, cu încălzirea, îţi dai seama de această problemă. Şi că ne place, că nu ne place, este o realitate că Ucraina, prin ceea ce face, prin rezistenţa pe care o are în faţa agresiunii ruse, apără practic acest Flanc de est, inclusiv România, de ceea ce se poate întâmpla”, a subliniat şeful Executivului. ”
În condiţiile în care o ţară este în situaţia în care nu mai garantează încrederea ţărilor europene, ce ar trebui să facă aceste ţări? Cu cât se va găsi o soluţie în care, cu acordul părţilor care sunt implicate, se va stabili o zonă stabilă de frontieră, cu cât Ucraina va rămâne o ţară mai puternică, cu atât va exista un tampon între un posibil agresor şi estul Europei, şi eu cred că România şi celelalte ţări europene, alături de Statele Unite, au procedat corect în aceşti ani, încercând să-şi apere practic frontiera şi să susţină o ţară care a fost agresată”, a menţionat premierul Ilie Bolojan.
PSD: Ne opunem tăierilor fără excepții a salariilor din sistemul bugetar
