Un nou hub logistic NATO în România va accelera transferurile de arme către Kiev și marchează un rol tot mai important pentru București în cadrul alianței, relevă o analiză CEPA.
Noul centru, care este operațional din luna ianuarie, va funcționa alături de o facilitate similară din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se extindă.
În același timp, o bază militară recent extinsă la Mihail Kogălniceanu, în România, va spori prezența alianței la Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Baza va putea găzdui până la 10.000 de militari, până în 2030, reconfirmând orientarea strategică a Bucureștiului ca membru angajat al NATO.
Extinderea capacităților de apărare ale României are loc pe fondul noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include solicitări ca statele europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât din punct de vedere financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA au anunțat că vor retrage aproximativ 700 de militari din România, însă alți 1.000 rămân în continuare.
Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza de la Mihail Kogălniceanu, de pildă, va deveni cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa.
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat majorarea bugetului ministerului său, pentru 2026, pentru a reflecta deteriorarea situației de securitate din regiune (România fiind afectată în mod repetat de incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești). El vizează un buget de 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Totuși, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, astfel că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un exercițiu atent de echilibrare fiscală.
Rolul României ca hub logistic esențial al NATO a integrat țara în infrastructura strategică și lanțurile de aprovizionare mai largi ale alianței, în special prin dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi de pe ambele maluri ale fluviului, de-a lungul frontierei comune dintre Ucraina și România. Acesta a devenit o arteră critică pentru susținerea exporturilor ucrainene.
De la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, declanșată în 2022, coridorul a funcționat ca o linie vitală strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Această amploare subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital al rețelei logistice NATO, cu Dunărea ca arteră comercială și instrument de contracarare a perturbării rusești a rutelor comerciale din Marea Neagră.
Pe fondul războiului hibrid dus de Moscova pentru a slăbi Alianța Atlantică și al incursiunilor în spațiul aerian al României, Poloniei, Danemarcei și Estoniei, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea unor trupe din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului.
Cu toate acestea, Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza de apărare antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Aceste decizii sunt în linie cu retragerea parțială a SUA și cu mesajul transmis aliaților europeni din NATO de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Înființarea noii facilități va consolida capacitățile NATO, permițând creșterea asistenței militare pentru Ucraina și contracararea influenței ruse. De asemenea, îi conferă României un rol central în viitorul alianței NATO.
