România a devenit o țară de destinație a noilor substanțe psihoactive (NSP), numărul consumatorilor de astfel de substanțe fiind în creștere, iar vârsta acestora în scădere, spun procurorii DIICOT. De asemenea, România este în prezent o țară de tranzit a unor importante cantități și tipuri de precursori ai drogurilor și preprecursori ai acestora, existând riscul ca în viitorul apropiat să se treacă inclusiv la transformarea acestora în droguri în laboratoare ilicite aflate pe teritoriul național.
Aceste informații sunt cuprinse în raportul de activitate al DIICOT pentru 2019.
Tendințe în traficul și consumul de droguri:
Heroina – apariția unei noi rute
Piaţa internă este polarizată de consumatorii din Bucureşti al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările infracționale din această zonă, având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală. Această piaţă a rămas stabilă, iar cantităţile destinate sunt frecvente, regulate şi de o puritate din ce în ce mai mare, în ultimii ani ajungând la aproximativ 20% sau chiar mai mare, spun procurorii DIICOT.
Potrivit acestora, un element de noutate în ceea ce priveşte traficul de heroină este apariţia unei rute care porneşte din ţările producătoare Afganistan, Iran pentru ca mai apoi să tranziteze Armenia sau Azerbaidjan, având ca destinaţie intermediară Georgia. Din această ţară drogurile sunt transportate pe cale maritimă către porturi din Bulgaria şi Ucraina, iar ulterior sunt dirijate către ţările Europei de Vest, cu sau fără tranzitarea Republicii Moldova sau României, care se află la intersecţia a două mari rute.
La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de heroină de 0,3%. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 16 ani, iar media vârstei de debut este de 22,3 ani. O treime dintre respondenţi (33%) au început acest tip de consum la vârste foarte fragede (sub 19 ani), în timp ce 46,1% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de heroină la vârste cuprinse între 20-24 ani. În ceea ce privește tendințele înregistrate anul trecut, se remarcă o stabilizare a consumului de heroină de-a lungul vieții, dar și apariția consumului recent și actual (la valori foarte mici (Raportul Național privind Situația Drogurilor 2019 – M.A.I – A.N.A).
Cocaina – metode sofisticate de introducere în țară
Portul Constanţa rămâne o alternativă de introducere a marilor cantităţi de cocaină în Europa.
Cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa de grupările transnaţionale folosind rute diversificate, metode de disimulare sofisticate, România reprezentând o alternativă viabilă prin facilităţile oferite de porturile de la Marea Neagră. După introducerea cocainei în România, această urmează ruta balcanică spre Europa de Vest.
Infrastructura infracţională dezvoltată pentru traficarea marilor cantităţi de heroină şi a drogurilor sintetice este folosită şi pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activităţi comerciale legitime care să evite eventuale analizele de risc.
Conform DIICOT, cetăţeni români stabiliţi în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile („capete de pod” ) pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficarea cocainei. Acest aspect este valabil şi pentru cetăţeni ai ţărilor din America de Sud stabiliţi în România. De asemenea, cetățeni români stabiliți în străinătate contribuie la crearea unor legături infracționale cu grupări implicate în traficul de cocaină.
Consumul de cocaină/crack înregistrează al patrulea nivel al prevalenţei în „clasamentul” drogurilor ilicite. Astfel, 0,7% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, inclusă în eşantion, a experimentat consumul de cocaină/ crack, 0,2% dintre respondenţi au declarat consum recent de cocaină/ crack, iar 0,1% au menționat că au consumat și în ultima lună. După o perioadă de creștere începută în anul 2010, în 2016 se remarcă o stabilizare a prevalențelor consumului de cocaină/ crack de-a lungul vieții și în ultimul an la nivelul celor identificate în studiul anterior (2013), dar se înregistrează o revenire a consumului actual al acestor substanțe. (Raportul Național privind Situația Drogurilor 2018 – M.A.I – A.N.A).
Cannabis – creştere semnificativă a culturilor
Preţul relativ scăzut, disponibilitatea crescută pe teritoriul României, precum şi caracterul „recreativ” al acestui tip de drog de risc au făcut ca acesta să fie unul din cele mai consumate stupefiante, fiind totodată cel mai capturat drog.
Pe parcursul anului 2016, dar și în anul 2017 a avut loc creşterea semnificativă a culturilor de cannabis, indoor şi outdoor pe teritoriul României, respectiv 83, faţă de 76 în 2015. Au fost descoperite culturi în apartamente, case, dar şi plantaţii de cannabis, în aer liber, disimulate între culturi agricole. Aceeași tendință a existat și în perioada 2018-2019.
Cererea crescândă a acestui tip de drog este determinată de scăderea disponibilităţii noilor substanţe psihoactive-etnobotanice, ca urmare a măsurilor legislative adoptate şi activităţilor de combatere, facilităţii de producere a acestora prin intermediul culturilor indoor (al căror număr este în creştere), cât şi de popularitate şi falsa convingere că acest drog nu este periculos. Se menţine trendul ascendent al culturilor in-door/out-door de cannabis precum şi al consumului la nivel naţional datorită posibilităţilor de obţinere de „know how” prin intermediul internetului.
Livrarea seminţelor de cannabis prin mediul on-line a devenit o problemă în ultimii ani, fiind un adevărat fenomen, coroborat şi cu identificarea unui număr din ce în ce mai mare de culturi de cannabis. Profitând de lipsa unui control al circulaţiei acestor seminţe, deţinătorii site-urilor promovează cultivarea ilicită a acestor plante, sub umbrela unui fals pretext că ar fi comercializate ca suveniruri sau pentru conservarea geneticii seminţelor de cannabis. Potrivit DIICOT, s-a constatat că administratorii acestor site-uri pun la dispoziţie informaţii cu privire la cultivarea acestor plante punând la dispoziţia clienţilor ghiduri de creştere sau informaţii amănunţite cu privire la creşterea lor.
Conform M.A.I – A.NA – la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,4%. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenței (sub 19 ani), în timp ce 43% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani.
Comparativ cu studiul anterior, canabisul este singura substanță pentru care s-au înregistrat creșteri ale consumului pentru toate cele trei intervale de referință, între 26% (pentru consumul de-a lungul vieții) și 60% (pentru consumul recent). Tendințele pe termen lung (2007-2016) înregistrate în consumul de canabis în populația tânără (15-34 ani) arată creștere, indiferent de perioada de referință (de-a lungul vieții, în ultimul an, în ultima lună).
Droguri sintetice, precursori şi noi substanţe psihoactive – expansiune deosebită în ultimii doi ani
Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piaţa din România în ultimii doi ani, luând în considerare şi faptul că, pe lângă cele „clasice” au apărut derivaţi cunoscuţi drept „designer drugs” (numite impropriu „etnobotanice”). Traficul internaţional de droguri sintetice înglobează Ruta Balcanică care este folosită în sens invers (Europa de Vest – Orientul mijlociu) pentru traficarea unor cantităţi importante de droguri sintetice.
Ţările din Orientul Mijlociu se confruntă cu o cerere mare pentru drogurile sintetice.
În ceea ce priveşte Noile Substanţe Psihoactive (NSP), s-a constatat o scădere a disponibilităţii acestora la nivel stradal, scădere care s-a datorat reglementărilor legislative, dar şi activităţilor susţinute desfăşurate de către toate instituţiile implicate, spun procurorii.Pentru acoperirea cererii create, grupările de criminalitate organizată folosesc mediul online pentru distribuţia NPS-urilor, atât pe site-uri de tipul open source, cât şi pe Dark Net. Distribuirea în special a drogurilor sintetice prin site-uri ce pot fi asimilate Dark Net a luat amploare şi în România, în ultimii ani având o creștere constantă. Această situaţie se încadrează în tendinţele înregistrate la nivelul UE, iar modurile de operare sunt similare.
Conform M.A.I – A.N.A. – pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România se situează noile substanţe psihoactive. Astfel, 2,5% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de NSP, 0,9% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP în ultimul an, în timp ce, doar 0,3% au menționat că au consumat și în ultima lună. Este experimentat cu precădere de populaţia tânără, aproape toți consumatorii (91%) debutând în intervalul vârstă de 15-24 ani.
Pe categorii de vârstă, cele mai mari prevalenţe ale consumului de NSP se înregistrează în rândul populaţiei tinere: 15-24 ani – 5% consum experimental, 2,1% consum actual și, respectiv 0,6% consum recent – şi 25-34 ani – 3,7% consum experimental, 1,4% consum recent și, respectiv 0,6% consum actual. Noile substanțe psihoactive experimentate de participanții la studiu: substanțele sintetice (1,3%), ierburi (0,7%), piperazine (0,4%), GLB (0,4%), spice (0,3%, ketamină (0,3%), Nexus (0,2%), mefedrona (0,2%).
România se încadrează la disponibilitatea drogurilor pe piață în contextul european, fără să fi atins încă cotele alarmante raportate de unele state membre ale UE. Astfel, capturile de droguri la nivel european pentru anul 2018 au o pondere de 40% capturi de iarbă de canabis, 29% de rășină de canabis, 9% cocaină, 5% Amfetamină, Heroină 5%, MDMA 5% și alte substanțe 8%.
Cele mai consumate droguri
Conform Raportului național privind situația drogurilor din 2019, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa (comparativ România cu alte țări UE).
După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%. Urmează: cocaină / crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Piața drogurilor în UE, valoare estimată anual la 24 de miliarde de euro
În raportul Serious Organised Crime Threat Assessment (S.O.C.T.A.) 2017 se precizează că mai mult de 35% din grupările de criminalitate organizată active la nivelul UE sunt implicate în traficul de droguri. EU drug market report precizează că traficul de droguri rămâne în continuare cea mai mare arie de criminalitate din UE. Mai mult de o treime din grupările de criminalitate organizată din UE sunt implicate în producția, traficul și distribuția diferitelor categorii de droguri. Traficul de droguri generează miliarde de euro profit pentru grupările de criminalitate organizată. Piața drogurilor în UE are o valoare estimată anual la 24 de miliarde de euro. Profiturile enorme generate de traficul de droguri le permit membrilor grupărilor infracționale să-și finanțeze și alte activități ilicite, spun procurorii DIICOT.
Riscurile estimate în acest an:
- România a devenit o „țară țintă” a drogurilor de risc, îndeosebi cannabis, fiind introduse la fiecare transport cantități considerabile de astfel de droguri, iar în ultima perioadă de timp a crescut și numărul cazurilor de culturi ilicite de plante de cannabis. Pe cale de consecință, numărul consumatorilor de astfel de droguri a crescut considerabil, cu tendință de creștere și în viitor;
- România a devenit o țară de destinație a noilor substanțe psihoactive (NSP), numărul consumatorilor de astfel de substanțe fiind în creștere, iar vârsta acestora în scădere, existând o amenințare reală la sănătatea psihică și fizică a noii generații;
- România este în prezent o țară de tranzit a unor importante cantități și tipuri de precursori ai drogurilor și preprecursori ai acestora, existând riscul ca în viitorul apropiat să se treacă inclusiv la transformarea acestora în droguri în laboratoare ilicite aflate pe teritoriul național;
- Creșterea dosarelor având ca obiect traficul și consumul de droguri de mare risc, în special cocaină și comprimate ecstasy la nivelul municipiilor reședință de județ, a centrelor universitare, dar și în București, având în vedere supraproducția de astfel de droguri la nivel internațional, creșterea calității acestora și pe cale de consecință scăderea prețului de vânzare și disponibilitatea mai facilă a acestora spre consum.
Din cele 17.865 de dosare de trafic de droguri, în 2019 au fost soluționate 7.248
În 2019, din cele 17.865 de deosare vizând infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri, din care 9.214 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 7.248 cauze, față de 6.407 cauze soluționate în 2018, din cele 16.832 cauze de soluționat, din care 9.033 nou înregistrate în 2018. Cifrele arătate indică o creștere cu 6,14% vizând cauzele de soluționat, cu 2% vizând cauzele nou înregistrate și cu 13,13% în ceea ce privește cauzele soluționate.
Cantitatea totală de droguri indisponibilizată în vederea confiscării în anul 2019 a fost de 1.786,08 kg droguri de mare risc și 1.235,92 kg droguri de risc, cu un total de 3.022 kg droguri, în comparație cu anul 2018, când a fost indisponibilizată cantitatea totală de 44,01 kg droguri de mare risc și 274,76 kg droguri de risc. De asemenea, în cursul anului 2019 au fost indisponibilizate și 49.893 comprimate droguri de mare risc și 4.538 comprimate droguri de risc (în anul 2018 au fost indisponibilizate 74.013 comprimate droguri de mare risc și 221.443 comprimate droguri de risc).
În anul 2019, cu privire la culturi/plante de cannabis, au fost indisponibilizate în vederea confiscării un număr de 2.883 bucăți în greutate totală de 517,00 kg și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 38,33 kg, respectiv un total de 555,34 kg plante și fragmente vegetale conținând THC. Comparativ, în anul 2018 au fost indisponibilizate în vederea confiscării 5.785 plante cu o cantitate netă totală de 377,74 kg, incluzând și fragmentele vegetale cu THC.
