Regiunile din Rusia vor primi 970,9 milioane de ruble pentru achiziționarea de simboluri de stat în școli (inclusiv steagul și stema). Banii sunt alocați în cadrul proiectului federal privind educația patriotică, relatează TASS, citată de Kommersant, invocând un decret guvernamental.
Se vor acorda subvenții pentru 31 de regiuni. Cei mai mulți bani vor primi Daghestan (aproximativ 107,5 milioane de ruble), regiunea Nijni Novgorod (aproximativ 75,9 milioane de ruble), regiunea Celiabinsk (55,2 milioane de ruble).
Pe 19 aprilie, ministrul Educației, Serghei Kravțov, a anunțat că de la 1 septembrie, anul școlar următor, toate școlile vor interpreta imnul și vor ridica steagul statului. Ministrul este convins că noua tradiție va permite „promovarea formării sentimentului de patriotism și cetățenie”. Președintele Vladimir Putin a susținut această idee. De asemenea, demersul este aprobat de 59% dintre ruși, potrivit unui sondaj realizat de VTsIOM.
Legea lui Putin și „elanul pionieresc” din minister
Într-un articol din aprilie, Kommersant reamintea faptul că în 2020 a fost adoptată o lege pentru consolidarea educației patriotice în școlile și universitățile rusești. Documentul a fost înaintat Dumei de Stat de către președintele Vladimir Putin și propunea extinderea conceptului de educație astfel încât să urmărească formarea „un sentiment de patriotism și cetățenie, respect pentru memoria apărătorilor Patriei și reușitele eroilor Patriei, pentru lege și ordine, pentru muncitor și generația mai în vârstă, respect reciproc, respect pentru moștenirea culturală și tradițiile oamenilor multinaționali”, precum și față de natură și mediu.
Legea cuprinde art. 12.1 privind „cerințe de organizare a învățământului”, conform căruia școlile și universitățile sunt invitate să întocmească un plan calendaristic al activității educaționale. De atunci, școlile au fost nevoite să introducă astfel de procese educaționale în programele lor.
În 2021, în mai multe școli au apărut și consilieri ai directorilor educaționali.
„Steagul este unul dintre simbolurile de stat ale țării noastre”, spune președintele Academiei Ruse de Educație, fostul ministru al Educației al Federației Ruse Olga Vasilyeva. „Dacă copiii îl văd în fiecare zi la școală, participați la ceremonia de arborare a lui, ascultă imnul nostru, toate acestea pot și ar trebui să devină o parte importantă a procesului educațional. Toți cei care au fost în copilărie într-o tabără de pionieri își amintesc foarte bine această tradiție. Este îmbucurător faptul că unele centre moderne de copii din Rusia păstrează și ele această experiență. Cu siguranță trebuie să răspândit în fiecare școală rusă”.
Anterior, directorul Centrului Educațional nr. 109 din Moscova, Evgheni Yamburg, declarase, pentru Kommersant, că procedura de ridicare a drapelului le va cere copiilor și profesorilor să meargă la școală mai devreme și nu exclude nemulțumirea lor. Secretarul de organizare al Sindicatului Profesorilor, Olga Miriasova, vine cu lămuriri: „Școlile vor trebui să protejeze steagul, să organizeze procesul, dar copiii nu sunt atât de ușor de format. În plus, nu toate școlile au un loc pentru această practică”.
Teama Kremlinului de cei tineri
În februarie 2021, Kommersant observa că apariția studenților și a elevilor de liceu la mitinguri neautorizate i-a forțat pe oficialii ruși să se gândească la moduri de îmbunătățire a activității educaționale. Ministrul Educației, Serghei Kravțov, arăta, la acea vreme, că în 2022 va avea loc un concurs pentru pozițiile de consilieri ai directorilor de școli în domeniul educației în toate regiunile Rusiei.
În 2021, concursul fusese programat doar pentru zece regiuni-pilot. Mișcarea Rusă a școlarilor (MRS), creată în 2015, care supervizată de administrația prezidențială, este în mare parte responsabilă de proiect. Irina Pleșceva, director executiv al MRS, explica, pentru Kommersant, că viitorii educatori vor trebui să vorbească cu copiii pe limba lor, inclusiv despre politică și mitinguri.
Directorul executiv al MRS este Irina Pleșceva, în vârstă de 33 de ani, a lucrat anterior în guvernul regiunii Moscova și în mișcarea Nași. Potrivit Kommersant, doamna Pleșceva interacționează cu administrația prezidențială pe proiecte publice. Unii experți au comparat apoi MRS cu organizația sovietică de pionieri.
Serviciul de presă al Ministerului Educației a explicat, pentru Kommersant, că profesorii și studenții activi ai universităților pedagogice vor putea participa la concursul „Navigatorii Copilăriei” începând cu anul IV. Pentru consilierii în domeniul educațional, se va acorda o indemnizație federală lunară de 15.000 de ruble fără coeficienții regionali. Se presupune că finanțarea se va face prin I„Rosdetcenter” (o structură subordonată MRS). Primul program de formare pentru consilieri-educatori fusese programat a începe la Centrul Internațional pentru Copii Artek, din martie până în august 2021. Fusese conceput pentru 106 ore și aproximativ 2.500 de persoane. În Rusia există peste 40.000 de școli.
Irina Pleșceva explica, la acea vreme, pentru Kommersant, cum urma să-i abprdeze statul pe tineri. Astfel, potrivit ei, profesorul ar trebui să știe cum trăiesc copiii moderni: „Trebuie să le cunoști limbajul și memele, să urmărești streamurile și filmele pe care le urmăresc, muzica pe care o ascultă, rețelele sociale, să înțelegi consolele de jocuri și jocurile pe calculator”. Consilierii vor trebui să integreze copiii „în evenimente semnificative din punct de vedere social, prin agenda diverselor asociații de copii”, mai arăta Pleșceva. O atenție deosebită, puncta aceasta, urma a fi acordată tinerilor care fuseseră la un moment dat reținuți la proteste neautorizate: „Este necesar ca aceștia să nu simtă mânie sau că sunt abandonați. Ei trebuie să fie integrate în aceleași proiecte MRS”. Irina Pleșceva crede că consilierii vor putea transmite autorităților cererea școlarilor de a li se ține seama de opiniile.
O sursă Kommersant apropiată AP spunea, la vremea aceea, că subiectul protestelor și participării tinerilor la acestea era discutat „la vârf”, iar blocul politic intern de la Kremlin intenționa să activeze „toate proiectele curente pe această temă”.
După mitingurile din 23 ianuarie 2021, interlocutorul lui Kommersant din administrația prezidențială susținea că participarea activă a „tinerilor” la proteste a fost împiedicată datorită comunității de părinți.
Consilierii educaționali la școală sunt necesari, spunea, în 2021, Irina Abankina, directorul Institutului de Dezvoltare a Educației de la Școala Superioară de Științe Economice: „Acum nu există un dialog serios în societate cu generația tânără – ne aruncăm în critici neconstructive, în proteste, în loc de construirea unui dialog constructiv”. Dar astfel de educatori trebuie să aibă calificările necesare, iar „acum nu există o pregătire serioasă”, sublinia experta. „O altă problemă importantă este încrederea copiilor în astfel de angajați – cât de sinceri pot fi copiii, cât de mult ar trebui protejate opiniile lor. Dar nu am nicio îndoială că este nevoie de un astfel de dialog”, spunea Abankina.
„Dacă ideea e că în școli vor veni oameni noi, atunci aceștia nu vor provoca decât râsete: niciun copil normal nu va vorbi sincer cu o mătușă din afară”, obiecta Vsevolod Luhovițki, co-președintele sindicatului Profesorilor.
În opinia sa, era vorba mai mult despre imitarea controlului „politizării şcolarilor” şi despre „o altă campanie de dragul campaniei” fără consecinţe deosebite pentru adolescenţi. El amintea totodată faptul că, în ultimii ani, în școli s-a redus numărul psihologilor, directorilor și altor specialiști care erau direct responsabili, printre altele, de munca educațională. Psihologul Liudmila Petranovskaia a numit inițiativa ridicolă: „Nu îmi pot imagina care este scopul lor: să-i descurajeze să meargă la mitinguri sau să li se predea? În orice caz, studentul obișnuit care este interesat de problemele socio-politice într-un mod mai inteligent decât oamenii ipotetici care s-au gândit la astal. În orice caz, copiii își vor da seama cum să-i tachineze oricum”.
