Rusia a respins miercuri drept „propagandă” fără fundament o anchetă a cotidianului francez Le Monde potrivit căreia spioni ruşi au folosit Alpii francezi ca bază în spatele frontului în operaţiuni în Europa, relatează News.ro, care citează AFP.
„Noi considerăm acest articol o dezinformare vizând să întreţină mitul ameninţării ruse în mintea marelui public european”, denunţă diplomaţia rusă într-un comunicat.
„Totala lipsă de probe nu a constituit un obstacol în calea acestei publicări încărcate de conţinuturi făţiş rusofobe şi plină de informaţii false propagandiste”, adaugă Ministerul rus de Externe.
15 ofițeri specializați în asasinate
Potrivit acestui articol, publicat la 4 decembrie, 15 ofiţeri din cadrul serviciului militar rus de informaţii GRU, specializaţi în asasinate, au circulat pe continent începând din 2014 şi au efectuat sejururi în mai multe oraşe franceze din Haute-Savoie.
Urmăriţi de serviciile de contraspionaj franceze, elveţiene şi britanice, ei ar fi acţionat în Marea Britanie, Bulgaria, Crimeea, Republica Moldova sau Muntenegru.
Unul dintre cei 15 agenţi a fost identificat de Londra ca fiind unul dintre cei trei autori ai otrăvirii cu noviciok, un agent neurotoxic, în martie 2018 a unui fost dublu agent rus, Sergehi Skripal, şi a fiicei acestuia, Iulia, la Salisbury, în Anglia.
„Atingerea reputației Rusiei”
Această dezbatere intervine în contextul în care Germania acuză Moscova de faptul că se află în spatele asasinării în august a unui georgian la Berlin.
Diplomaţia rusă dă asigurări că materialul a fost publicat „ca previziuni” ale unui summit cu privire la Ucraina, organizat la 9 decembrie la Paris, primul în ”formatul Normandia” din 2016.
„Articolul avea ca scop explicit să aducă atingere reputaţiei Rusiei şi să discrediteze astfel direcţia prevăzută de către preşedintele francez Emmanuel Macron a unei normalizări a relaţiilor cu Moscova”, apreciază ministerul rus.
Organizat într-un context de timidă „încălzire” diplomatică între Franţa şi Rusia, acest summit, mediat de francezi şi germani, a permis o susţinere a dialogului între Kiev şi Moscova, dar nu a condus la niciun progres major cu privire la război, care a izbucnit în urma anexării Crimeei de către Moscova în 2014.
