Luați în râs acasă și peste granițe, spionii Germaniei sunt pe punctul de a primii puteri suplimentare, notează The Economist.
Fostul cancelar al Germaniei de Vest, Helmut Schmidt, obișnuia să spună în glumă că mai bine ar citi un ziar decât să asculte (informările) Bundesnachrichtendienst (BND), serviciul său de informații externe. BND, echivalentul german al Central Intelligence Agency (CIA), a fost mult timp marginalizat pe plan intern și privit cu scepticism în străinătate. Limitat în desfășurarea operațiunilor clandestine, care sunt ceva obișnuit pentru alte agenții, BND este considerat de criticii săi — mulți chiar din interior — drept un „vegetarian” într-o lume a carnivorelor feroce.
Acest lucru s-ar putea schimba în curând. Un amendament la legea BND urmează să ajungă în guvernul german în următoarele săptămâni, înainte de a fi trimis în parlament. Detaliile sunt încă în lucru, dar semnele indică faptul că va reprezenta cea mai profundă reformă din istoria agenției. Oficialii vorbesc despre o Zeitenwende, un punct de cotitură pentru serviciile de informații germane, folosind termenul introdus în 2022 de Olaf Scholz pentru a descrie întărirea forțelor armate după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Scopul este transformarea BND într-un actor capabil să facă față într-o lume periculoasă. Mult timp constrâns de decizii ale instanțelor, mecanisme complexe de supraveghere și reguli stricte de protecție a datelor, BND a funcționat mai degrabă ca un serviciu de colectare și analiză a informațiilor, relativ eficient, dar limitat. Într-o țară în care Gestapo și Stasi proiectează umbre lungi, au fost impuse restricții severe asupra operațiunilor serviciilor secrete. Legea inițială a BND, adoptată în 1990, era în esență un set de reguli privind protecția datelor. „Este foarte lent și foarte birocratic”, spune un fost oficial european din domeniul securității.
BND funcționează sub constrângeri care ar frustra orice alt serviciu de informații. Trebuie să înceteze monitorizarea unei ținte odată ce aceasta intră pe teritoriul Germaniei. Străinii aflați în afara țării beneficiază de aceeați protecție a vieții private precum cetățenii din Germania, ceea ce limitează capacitatea BND de a intercepta telefoane sau de a monitoriza fluxurile de date. Datele personale trebuie anonimizate dacă BND dorește să transmită informații altor agenții germane. Aceste restricții „complet absurde” nu se aplică în alte țări, spune Wolfgang Krieger, un istoric care a scris pe larg despre BND. Ele reduc încrederea acordată BND de către agențiile partenere — și creează vulnerabilități pe care adversarii le pot exploata. „Putin nu are reguli, iar noi răspundem cu statul nostru de drept”, oftează Marc Henrichmann, membru al comisiei de supraveghere a serviciilor de informații din Bundestag.
Un prim proiect al legii, scurs în presa germană, sugerează că noile puteri ale BND vor include dreptul de a desfășura operațiuni ofensive, inclusiv atacuri cibernetice de tip „hack-back” împotriva adversarilor, precum și infiltrarea companiilor private de tehnologie. Va primi competențe extinse pentru a colecta și analiza date din puncte de interconectare a internetului (DE-CIX, unul dintre cele mai mari din lume, are sediul la Frankfurt); va putea stoca datele pentru perioade mai lungi și va avea acces la conținutul mesajelor, nu doar la metadatele acestora. O altă propunere este acordarea dreptului oficialilor și parlamentarilor de a declara o „situație specială de informații” premergătoare unui război, în care BND ar beneficia de puteri extinse pentru a combate amenințări specifice.
Scopul este ca, pe măsură ce Germania își crește cheltuielile militare — intenționează să atingă ținta NATO de 3,5% din PIB până în 2029 — și serviciile sale de informații să dispună de capacități tehnice pe măsură. Din anul trecut, Bundesnachrichtendienst (BND) și alte organisme de informații au fost exceptate de la „frâna datoriei” a Germaniei, care limitează împrumuturile. Anul acesta, bugetul BND a fost majorat cu un sfert, ajungând la 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari). O mare parte din creștere va fi direcționată către îmbunătățirea capacităților în domenii precum inteligența artificială și recunoașterea prin satelit.
Rațiunea schimbării este dublă. Prima este creșterea amenințărilor hibride din partea adversarilor, în special Rusia. La Conferința de Securitate de la München din februarie, Martin Jäger, șeful BND, a acuzat Rusia de acte de sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare și a spus că agenția sa are nevoie de instrumente pentru a răspunde. „Vrem pur și simplu să continuăm să observăm și să consemnăm aceste evoluții?”, a întrebat el. „Sau… trebuie să luăm contramăsuri active?”
Un al doilea motiv este reducerea dependențelor BND, în special față de America. Johann Wadephul, ministrul de externe, a avertizat recent că Germania ar fi „fără apărare” în lipsa informațiilor furnizate de SUA. Însă decizia lui Donald Trump de a suspenda temporar sprijinul informativ pentru Ucraina, anul trecut, a evidențiat riscul ca aliați doar teoretici să exploateze puncte de presiune. „Nu mai putem avea aceeași încredere în americani, astfel că vechiul nostru model nu mai este viabil”, spune Arndt Freytag von Loringhoven, fost vicepreședinte al BND.
Există însă mai multe obstacole. Unul ține de rivalitățile instituționale: ministerul apărării ar putea fi reticent în a permite desemnarea oficială a BND ca agenție de informații militare a Germaniei. Al doilea este conflictul din cadrul coaliției: social-democrații, care controlează Ministerul justiției, ar putea încerca să tempereze unele dintre propunerile mai ambițioase ale creștin-democraților, partenerii lor de guvernare.
Al treilea obstacol, și cel mai dificil, este elaborarea unei legi rezistente la contestări juridice. De-a lungul anilor, puternica Curte Constituțională a Germaniei a impus frecvent rescrieri legislative în numele protejării dreptului la viață privată, mai ales printr-o decizie din 2020, care a limitat capacitatea BND de a monitoriza ținte din străinătate. „Specialiștii în informații vă vor spune că un bun public, precum viața privată și protecția datelor, poate intra în conflict cu altul, securitatea colectivă. În loc să ignorăm aceste compromisuri, este mai bine să le recunoaștem și să le gestionăm”, spune Christoph Meyer, profesor la King’s College din Londra. Responsabilii din domeniul securității speră că schimbarea mediului de securitate va duce la o mai mare claritate în luarea deciziilor.
