Iranul a devenit unul dintre epicentrele globale ale epidemiei de coronavirus. Această țară cu 83 de milioane de locuitori din Orientul Mijlociu are, însă, cea mai mare rată de mortalitate a COVID-19, potrivit cifrelor oficiale, fluctuând între 8% și 18%, față de 3% în China, „vatra” epidemică.
Până la această oră, 66 de persoane au murit în Iran și alte 1.501 au fost infectate, a anunțat luni viceministrul iranian al Sănătății, Alireza Raisi.
Dar cifra ar putea fi mult mai mare. Multe dintre cazuri este posibil să fi fost măsluite de către regimul teocratic de la Teheran, pentru a păstra aparența unui situații ținute sub control.
Recent, o echipă de epidemiologi canadieni a afirmat că peste 18.000 de cazuri de coronavirus ar fi, de fapt, în Iran. Modelul de calcul folosit de aceștia a ținut cont de cifra oficială a deceselor, numărul de infecții raportat, rata mortalității COVID-19 la nivel mondial, tranzitul din alte țări spre în Iran, date de zbor și diferite pattern-uri de călătorie, relatează The New Yorker.
Canadienii au subliniat, însă, că în funcție de marja de eroare a modelului matematic aplicat (publicat în medRvix), numărul real al infectaților din Iran ar putea fi în jurul cifrei de 53.000.
Qom, orașul sfânt al epidemiei
Epidemia a erupt în Qom, orașul conservator al seminariilor șiite, unul dintre pilonii ideologici ai teocrației, la o distanță de circa două ore de capitala Teheran. Qom este, de asemenea, și casă templului Fatima Masumeh, renumit pentru cupola sa gigantică de aur, un cunoscut loc de pelerinaj.
Primele decese au fost consemnate aici pe 19 februarie. Purtătorul virusului ar fi fost un comerciant care ar fi călătorit din Wuhan în Qom. La opt zile de la primele decese, COVID-19 s-a răspândit fulgerător în 24 din cele 31 de provincii ale țării.
Șeful altarului din Qom refuză acum să închidă templul Fatima Masumeh și cheamă pelerinii la rugăciune. „Considerăm acest altar sfânt un loc de vindecare. Asta înseamnă că oamenii trebuie să vină aici pentru a se vindeca de boli fizice și spirituale”, a argumentat Mohammad Saeedi, reprezentantul ayatollahului în Qom.
În schimb, Arabia Saudită a anunţat că interzice accesul pelerinilor străini în ţară, în condiţiile în care mai multe state din regiune, printre care Kuweit, Oman şi Irak au înregistrat un număr mare de cazuri de infecţie cu coronavirus.
Oficialii saudiţi au anunţat că restricţiile sunt „temporare”, dar nu au precizat şi un termen pentru ridicarea interdicţiei. În aceste condiții, nu este clar încă dacă pelerinajul anual de la Mecca, cunoscut sub numele de Hajj, va fi sau nu afectat de această decizie. Pelerinajul ar urma să aibă loc în luna iulie.
„Guvernul nu a vrut să recunoască faptul că are un focar de coronavirus”
The New Yorker scrie că situația reală a coronavirusului în Iran ar fi fost mușamalizată pentru că izbucnirea epidemiei a coincis cu două evenimente majore, de importanță capitală pentru regimul de la Teheran. Este vorba de aniversarea Revoluției Islamice din 1979, care are loc anual pe 11 februarie, și de alegerile parlamentare, desfășurate pe 22 februarie.
„Guvernul nu a vrut să recunoască faptul că are un focar de coronavirus, deoarece se temea că aceasta ar afecta adeziunea populară la aceste evenimente. Așa că săptămâni întregi a fost o tăcere asurzitoare”, a explicat pentru publicația americană un expert iranian în sănătate, Kamiar Alaei.
„Factorul politic a dus la apariția acestui focar în Iran”, a adăugat Alaei, întemnițat în 2008, fiind acuzat „comunicare cu inamicul” pentru declanșarea „unei revoluții de catifea” la Teheran.
Politicieni contaminați
Ce atrage atenția în Iran este și numărul mare de contaminați din rândul funcționarilor guvernamentali și din mediul politic.
Săptămâna trecută, scenele cu ministrul Sănătății, Iraj Harirchi, ștergându-și fruntea de sudoare, cuprins de febră, în timpul unei conferințe, au făcut turul presei internaționale. Mai târziu, oficialul iranian a confirmat că a fost infectat.
Apoi, joi, vicepreședintele Masoumeh Ebtekar a anunțat că și el a contractat coronavirusul. Cu o zi înainte, acesta participase la o întâlnire cu președintele iranian Hassan Rouhani și cabinetul său.
De asemenea, doi membri ai Legislativului, inclusiv președintele Comisiei pentru securitate națională și politică externă, au fost infectați. La fel și primarul unui district din Teheran, precum și un important cleric care a fost ambasadorul Iranului la Vatican. Fostul ambasador, în vârstă de 81 de ani, a murit.
De altfel, printre experți a circulat chiar și scenariul prăbușirii teocrației de la Teheran din cauza epidemiei de coronavirus.
Ajutoare din Marea Britanie, Franța și Germania
Între timp, Marea Britanie, Franţa şi Germania vor furniza
„sprijin material şi financiar” Iranului, una din ţările cele mai afectate de
epidemia de coronavirus, au anunţat luni ministerele de externe din cele trei
ţări.
Cele trei state europene, cosemnatare ale acordului nuclear
din 2016 cu Teheran, vor trimite începând de luni kituri de testare, precum şi
combinezoane şi mănuşi de protecţie.
Ele se angajează, de asemenea, să furnizeze Iranului, prin
intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi şi al altor agenţii ONU, un ajutor
de aproape 5 milioane de euro.
