Şefa Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, trage un semnal de alarmă cu privire la revenirea la „statul sălbatic”

Sursa foto: wikipedia

Naţionaliştii şi populiştii târăsc Europa spre „statul sălbatic”, a tras un semnal de alarmă vineri şefa Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, în faţa ascensiunii extremei drepte în mai multe ţări de pe continent, relatează France Presse, citată de Agerpres.

„Se vede foarte bine în Europa şi în lume că există naţionalisme extreme, populisme şi mişcări împotriva drepturilor care târăsc lumea şi Europa spre statul sălbatic”, a declarat în faţa presei Marija Pejcinovic Buric, care îşi va părăsi funcţia în septembrie, după cinci ani cât s-a aflat la conducerea acestui for dedicat drepturilor omului pe continent.

Fondat în 1949 la Strasbourg, Consiliul Europei reuneşte 46 de ţări, după excluderea Rusiei în 2022 în urma invaziei în Ucraina.

„Nu fără motiv, după cele două mari războaie în Europa, s-a decis că trebuie urmată calea multilaterală, cooperarea multilaterală”, a afirmat fostul ministru croat de externe.

„Nu există alternativă” la multilateralism, a apreciat ea, în timp ce unele voci se ridică, în special în Marea Britanie şi în Franţa, pentru a denunţa Convenţia europeană a drepturilor omului, pe care Consiliul Europei o aplică prin Curtea Europeană pentru drepturile omului (CEDO).

Aceste două ţări îşi vor alege deputaţii în următoarele săptămâni, dar Pejcinovic Buric a declarat că nu crede că ele vor denunţa convenţia, ceea ce ar duce la ieşirea lor din Consiliul Europei.

„Este mult mai facil să ataci instanţele internaţionale şi organismele de apărare a drepturilor omului, dar sper că odată ce alegerilor vor trece se vor auzi din nou vocile rezonabile care există în toate ţările”, a declarat ea.

Evocând violarea cu caracter antisemit a unei adolescente în regiunea pariziană, fostul ministru a apreciat că „antisemitismul este una dintre diferitele faţete ale regresului democratic”.

„Nu aş fi crezut niciodată că după tot ceea ce s-a petrecut cu poporul evreu aceasta ar putea avea loc din nou pe teritoriul european”, a deplâns ea. „Trebuie să luptăm împotriva acestui lucru, trebuie să luptăm împotriva discursului urii”, a mai spus ea.

Succesorul său în funcţie urmează să fie desemnat marţi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Trei candidaţi sunt în competiţie: belgianul Didier Reynders, actualul comisar european pentru justiţie, fostul preşedinte elveţian Alain Berset şi estonianul Indrek Saar, fost ministru al culturii.

AFP: Afacerea SMS-urilor privind vaccinurile anti-COVID riscă să blocheze în instanţă realegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here