Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a ajuns vineri la București pentru a oficia împreună cu Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, duminică, slujba de sfințire a picturii în mozaic bizantin a Catedralei Naționale, transmite Agerpres.ro.
Înaltul ierarh, însoțit de o delegație de 10 membri, a fost întâmpinat la scara avionului, pe Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
O gardă de onoare constituită din militari ai Jandarmeriei Române a prezentat onorul.
‘Venim cu inimile pline de bucurie și cu dragostea Bisericii-Mamă din Constantinopol pentru a participa la sărbătoarea a 140 de ani de la acordarea Tomosului de Autocefalie Bisericii Ortodoxe Române și a 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie de către Patriarhia Ecumenică’, a transmis Sanctitatea Sa în cuvântul rostit în Salonul Prezidențial al aeroportului.
Patriarhul Ecumenic a subliniat că dimensiunile ‘impresionante și copleșitoare’ ale Catedralei Naționale ‘dau mărturie despre importanța și amploarea acestor celebrări legate de autodeterminarea și demnitatea Patriarhiei Române, pentru că statutul de Patriarhie al Bisericii Ortodoxe Române este pe deplin în concordanță cu Autocefalia sa’. ‘Ambele reflectă năzuințele înalte ale Poporului Român și dăruirea sa față de sfânta credință creștin-ortodoxă, care, chiar și în ceasurile cele mai întunecate, nu a fost părăsită niciodată de oamenii buni ai acestui pământ atât de bogat și rodnic din punct de vedere spiritual’, a spus Bartolomeu I.
Totodată, înaltul ierarh ortodox a afirmat că ‘România este plină de sfinți și de tradiții ascetice evlavioase, unice în lumea ortodoxă’, iar Biserica Ortodoxă Română ‘are o istorie profundă, care se întinde până în secolul al III-lea și este un izvor de mucenici, asceți și diferite tipuri de sfinți (bărbați și femei) ai lui Dumnezeu, așa cum mărturisește și recenta canonizare de către Biserica-Mamă din Constantinopol a patru sfinți români athoniți’.
‘Bogățiile teologice ale acestei Biserici sunt recunoscute în întreaga lume iar lupta ei pentru păstrarea credinței în timpul regimului comunist a devenit bine-cunoscută. Așadar, cu mare nerăbdare pentru zilele de bucurie ce ne stau înainte și ca recunoaștere a legăturilor solide dintre Constantinopol și București, îmbrățișăm cu bucurie și respect Biserica, pe distinsul său Patriarh și pe nobilul popor român, recunoscând lucrările lor minunate care Îl preamăresc pe Dumnezeul nostru Treimic. Și, lăudând fidelitatea, stăruința și onestitatea acestora, aducem mulțumire lui Dumnezeu Cel Atotputernic pentru zilele extraordinare ale vizitei noastre în mijlocul vostru. Vă mulțumesc și Dumnezeu să binecuvânteze România!’, a spus Patriarhul Ecumenic.
La rândul său, Patriarhul Daniel a subliniat, în cuvântul de bun venit, că prezența Sanctității Sale ‘în mijlocul nostru este un prilej de mare binecuvântare, de bucurie spirituală și de întărire a comuniunii dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Română’.
‘Această prezență binecuvântată marchează cea de-a unsprezecea vizită a Sanctității Voastre în România, fiind un semn al legăturilor frățești statornice dintre Bisericile noastre. Vizita precedentă a Sanctității Voastre în România a avut loc cu prilejul sfințirii Altarului Catedralei Naționale, numită și Catedrala Mântuirii Neamului, în anul 2018, Anul Centenar al Marii Uniri a tuturor provinciilor românești într-un singur stat – Regatul României Mari’, a spus Patriarhul.
Preafericitul Părinte Daniel a menționat că șirul de manifestări solemne organizate la București în Anul Centenar al Patriarhiei Române culminează în mod providențial cu slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, în ziua de duminică, în prezența Sanctității Sale.
‘Edificarea și sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, constituie de fapt împlinirea unui ideal național de aproape un secol și jumătate al poporului român (1881-2025). Anul Centenar al Patriarhiei Române este astfel încununat printr-un eveniment de o profundă însemnătate spirituală pentru viața Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român drept-credincios’, a afirmat Patriarhul BOR.
La eveniment au fost prezenți, printre alții, Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh Patriarhal, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar Patriarhal, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulciei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, secretarul de stat pentru Culte Ciprian Olinici, ambasadorul Republicii Elene în România, Lili Evangelia Grammatika, oameni de cultură, clerici.
În cursul aceleiași zile, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I va participa la o slujbă Te Deum oficiată, împreună cu Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei.
Luni, 27 octombrie, ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, slujba Sfintei Liturghii, desfășurată la Altarul de Vară, va fi condusă de Patriarhul Ecumenic, împreună cu Patriarhul Daniel, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și un sobor de preoți și diaconi.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului este pentru a unsprezecea oară într-o vizită în România, prima având loc în 1993. În 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, Patriarhul Bartolomeu I a oficiat slujba de Sfințire a Altarului Catedralei Naționale, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, în prezența membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a clericilor, credincioșilor și a reprezentanților societății românești.
***
Potrivit doxologia.ro, Patriarhul Bartolomeu s-a născut în anul 1940, în insula Imvros (Gokceada, pe teritoriul actual al Turciei).
A studiat la Seminarul de la Halki (Istanbul), la Universitatea Gregoriană din Roma, la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveția) și la Universitatea din Munchen (Germania).
În anul 1961 a fost hirotonit diacon de către Mitropolitul Meliton de Calcedon. În anul 1969 a fost hirotonit preot de către Patriarhul Ecumenic Atenagora, devenind, după trecerea la cele veșnice a acestuia, principalul colaborator al succesorului său, Patriarhul Dimitrie I. În anul 1973 a fost hirotonit arhiereu, cu titlul de Mitropolit al Filadelfiei, iar în 1990, după mutarea la Domnul a mitropolitului Meliton, a devenit Mitropolit de Calcedon și decan al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice.
În anul 1991, după trecerea la cele veșnice a Patriarhului Ecumenic Dimitrie I, a fost ales, în unanimitate, în demnitatea de Patriarh Ecumenic, la vârsta de 51 de ani. Întronizarea sa a avut loc în data de 2 noiembrie a aceluiași an.
Patriarhul Daniel: Prezența Patriarhului Ecumenic la sfințirea picturii Catedralei Naționale – prilej de comuniune frățească
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a salutat, vineri, prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului la sfințirea picturii Catedralei Naționale, calificând-o drept un prilej binecuvântat de comuniune frățească și de cooperare pastorală și misionară între cele două Biserici.
‘Suntem, din nou, împreună în Catedrala Patriarhală istorică, pregătindu-ne de slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, în ziua de duminică, 26 octombrie 2025. Momentul sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale are loc într-un context cu totul special pentru Biserica Ortodoxă Română, care, în anul 2025, aniversează împlinirea a 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie și 140 de ani de Autocefalie. Prezența Sanctității Voastre la București, cu ocazia acestui eveniment solemn al sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, este o mărturie vie și un prilej binecuvântat de comuniune frățească și de cooperare pastorală și misionară între Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Română’, a spus Patriarhul Daniel la slujba de Te Deum oficiată împreună cu Patriarhul Ecumenic la Catedrala Patriarhală Istorică.
Preafericitul Daniel și-a exprimat recunoștința față de Patriarhia Ecumenică pentru canonizarea anul acesta, în care Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de autocefalie și Centenarul Patriarhiei Române, a unor sfinți români athoniți.
‘Bucuria prezenței Sanctității Voastre la București este sporită de faptul că, recent, la cererea Noastră, Patriarhia Ecumenică a inclus în sinaxarul Bisericii patru cuvioși români care au viețuit în Sfântul Munte Athos: Sfântul Cuvios Nifon de la Prodromu; Sfântul Cuvios Nectarie Protopsaltul; Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu; și Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu. Proclamarea sfințeniei celor patru părinți aghioriți de origine română în Anul Centenar al Patriarhiei Române exprimă legătura duhovnicească neîncetată dintre Patriarhia Ecumenică și Biserica Ortodoxă Română, dintre monahismul athonit și monahismul românesc. De aceea, mulțumim Sanctității Voastre și membrilor Sfântului Sinod al Patriarhiei Ecumenice pentru proclamarea sfințeniei celor patru români aghioriți’, a transmis Patriarhul.
Totodată, Întâistătătorul BOR i-a mulțumim Sanctității Sale pentru ‘grija deosebită și constantă’ pe care o manifestă față de comunitatea ortodoxă românească de la Constantinopol, aflată sub ocrotirea spirituală a Sfintei Mucenițe Paraschevi din Haskoy (Istanbul), dar și pentru pelerinii ortodocși români care vizitează anual locurile sfinte din cuprinsul Patriarhiei Ecumenice, în special Sfântul Munte Athos.
‘Sprijinul Sanctității Voastre reprezintă un izvor de mângâiere și întărire duhovnicească pentru credincioșii ortodocși români din Turcia și pentru pelerinii ortodocși români’, a adăugat Preafericitul Părinte Patriarh.
