„Structura economiei noastre se schimbă”. Cum a ajuns Ucraina să se descurce, în ciuda blocadelor, bombardamentelor și penelor de curent

Sursa: Facebook

<< Tomas Fiala nu este prea pretențios cu vinul lui. Dar a deschis recent o sticlă de roșu care avea un gust deosebit de bun. Sticla era prăfuită – nu de la o ședere lungă într-o pivniță franceză, ci de la o bombă pe care Rusia o aruncase asupra unui depozit de la periferia Kievului, închiriat de firma domnului Fiala unui distribuitor local. Bomba a spart 1,5 milioane de sticle, dar câteva cutii au supraviețuit, au fost curățate și puse în vânzare sub eticheta Vijivi (supraviețuitori). „Vroiam o sticlă prăfuită”, spune domnul Fiala, într-un restaurant italian plin din Kiev >>.

<< Domnul Fiala, un om de afaceri ceh care a fondat Dragon Capital, acum cea mai mare bancă de investiții din Ucraina, lucrează în Ucraina din 1996. Și el este un supraviețuitor. Investițiile sale acoperă mass-media, proprietăți comerciale, centre comerciale și utilaje agricole. „Pe 24 februarie, când Rusia a atacat, mă gândeam că [asta] a fost”, spune el. Dar a decis să rămână: „Trebuie să fii pe teren pentru a lua deciziile corecte”. În martie, a înregistrat o scădere de 90% a veniturilor. Dar până în septembrie a recuperat 50-70%. Unele dintre investițiile sale, cum ar fi mall-urile din Lviv, au revenit la niveluri de dinainte de război.

Apoi Rusia a început să lovească infrastructura critică a Ucrainei. Capacitatea de producere a energiei electrice a țării a fost redusă la jumătate. Se preconizează că PIB-ul Ucrainei se va contracta cu între 32% și 37% în acest an. Dar domnul Fiala, ca mulți alții, continuă. Fabrica sa din Poltava, în centrul Ucrainei, care produce echipamente pentru manipularea și depozitarea cerealelor, a apelat la schimbul de noapte pentru a evita întreruperile de curent. Când luminile se sting, se comută pe generatoare diesel (doar în octombrie Ucraina a importat asemenea aparate în valoare de 120 de milioane de dolari). Acest lucru crește enorm costurile, dar menține utilajele în funcțiune.

După ce nu a reușit să cucerească Ucraina sau să-i șteargă identitatea, Vladimir Putin încearcă să-i zdrobească economia. Mai întâi a încercat să-i blocheze porturile și să oprească transporturile de cereale, cel mai mare export. Dar asta a afectat țările importatoare de alimente de pretutindeni și risca să-i provoace domnului Putin daune diplomatice grave. Așa că a cedat, iar în iulie, printr-un acord mediat de Turcia și ONU, au reînceput transporturile de cereale din trei mari porturi ucrainene. În octombrie, Ucraina a exportat 4,2 milioane de tone prin acele porturi și 2,8 milioane pe calea ferată și rutieră. Însă luna trecută, Rusia a început să insiste asupra unor inspecții mai riguroase (adică, mai lente) ale navelor, astfel încât Ucraina a putut exporta doar 2,7 milioane de tone pe mare.

În același timp, Rusia a început să bombardeze infrastructura electrică, forțând închiderea industriei de oțel și minereu de fier, al doilea sector cel mai mare exportator al Ucrainei. Cuptoarele au fost oprite la uriașa fabrică ArcelorMittal din Krvoi Rog, locul de naștere al președintelui Volodimir Zelenski. Era de departe cel mai mare angajator din orașul care, înainte de război, avea o populație de 600.000 de locuitori. Krovi Rog este acum în mare măsură în întuneric, din cauza rachetelor și dronelor rusești. Dar magazinele, cafenelele și restaurantele își țin luminile aprinse cu generatoare. Într-un restaurant numit Fish Place, pe o stradă întunecată din Krivoi Rog, personalul cu șorț deschidea stridii și servea hering tocat.

În Kiev, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii funcționează la capacitate maximă. În timp ce majoritatea zonelor rezidențiale rămân fără curent ore în șir, centrul este plin de sunetul generatoarelor. Clienții se îngrămădesc în magazine pentru căldură și lumină. Un magazin central elegant, TSUM, e plin. Opera din Kiev interpretează Verdi unui public limitat la 462 de persoane, prin dimensiunea adăposturilor sale anti-bombe.

Păstrarea unei aparențe de viață normală este crucială pentru economia din timpul războiului, ocuparea forței de muncă și spiritul poporului ucrainean, spune Serhi Marcenko, ministrul de finanțe al Ucrainei: „Consumul intern menține economia noastră pe linia de plutire”. Încasările din TVA intern sunt cu 40% mai mari decât în primele luni ale războiului, spune el. El spune că economia este rezilientă pentru că ucrainenii sunt astfel și pentru că donatorii au fost generoși.

Ucraina a primit 3-3,5 miliarde de dolari pe lună de la aliații săi occidentali, după izbucnirea războiului. America oferă în mare parte granturi; Europa, împrumuturi ieftine. Aceste fonduri au acoperit puțin peste jumătate din deficitul Ucrainei. UE a aprobat recent încă 18 miliarde de euro (19 miliarde de dolari) pentru anul viitor. „Avem mai multă predictibilitate decât acum câteva luni și pot planifica bugetul cu un an înainte”, spune dl Marcenko.

Un alt mare generator de venituri din export, tehnologia informației, depinde de generatoare și de conexiunile la internet. Inginerii de software nu pot lucra de acasă din cauza întreruperilor de curent. Bărbaților de vârstă militară li se interzice să părăsească țara. Așa că lucrătorii se înghesuie în spații de lucru la comun, împrăștiate prin Kiev. Cererea de birouri este mai fierbinte decât a fost vreodată, spune Oleksandr Kuhuk, directorul de vânzări la Creative Quarter, care are trei locații diferite în Kiev. Într-un spațiu funky de culoare pastel, cu vedere spre râul Nipru, tineri cu vârste între 20 și 30 de ani tastează în liniște la computere.

„Noiembrie a fost luna noastră record. Nici măcar nu am nevoie să fac marketing”, spune domnul Kuhuk. Vânzările sale au crescut cu 200% de la an la an, spune el. Ceea ce face ca spațiul lui de lucru să fie atractiv nu sunt consolele de jocuri video sau mașinile de cafea de lux, ci generatoarele de rezervă și punctele Wi-Fi, 1.000 de sticle de apă (suficiente pentru o săptămână) și un adăpost mare anti-bombă, dotat cu scaune și Wi-Fi, astfel încât oamenii să poată continua lucrul în timpul alertelor de raid aerian. Unii vin cu copii și câini. Mulți stau noaptea. Coworking-ul se transformă adesea în co-living.

„Structura economiei noastre se schimbă”, spune dl Marcenko. Economia post-sovietică a Ucrainei fusese dominată de întreprinderi mari, majoritatea bazate pe fabrici din epoca sovietică și conducte de energie care produceau aproximativ 90% din producție și erau în mare parte controlate de oligarhii ucraineni. Speranța lui este că războiul va face în cele din urmă Ucraina mult mai puțin dependentă de oligarhi sau de Rusia. În primul rând, țara trebuie să supraviețuiască. >>

Va exista un tribunal special pentru Putin? Factorii care fac acest caz atât de complicat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here