43,6% dintre respondenţii studiului „Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populaţia supusă autoizolării/carantinei”, publicat pe site-ul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila”, consideră relativ adecvată atitudinea autorităţilor în raport cu prevenirea extinderii pandemiei COVID-19, 32,5% eficientă/adecvată, iar inadecvată/ineficientă 23,9%.
Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiaşi locuinţe nu a fost semnificativ afectată, consideră majoritatea respondenţilor aflaţi în (auto)izolare/carantină.
În privinţa îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă, respondenţii au menţionat în primul rând neliniştea legată de sănătatea celor apropiaţi (43,7%), apoi cele corelate cu sănătatea proprie (15,8%), urmate de cele alimentate de securitatea financiară a familiei (12%), viitorul financiar al propriei persoane (7%), viitorul profesional (4%).
Alte îngrijorări semnalate de respondenţi au fost: dificultăţi în desfăşurarea afacerii proprii, situaţia socio-politică actuală, obligativitatea vaccinării în cazul descoperirii unui vaccin, incapacitatea de a-şi continua rutinele zilnice anterioare pandemiei, limitarea libertăţii de mişcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul bisericii, viitorul profesional/şcolar al celor apropiaţi, sănătatea mentală colectivă, criza economică mondială, singurătatea resimţită, posibile lipsuri în producţia de alimente. Aproximativ 13% din respondenţi nu au menţionat îngrijorări curente semnificative.
Lucrul de acasă
Potrivit studiului, în perioada autoizolării 38,2% au afirmat că pot lucra de acasă, fără diferenţe în plan financiar (20,8%), ori cu pierderi financiare (17,4%), iar 11% erau în şomaj tehnic. De menţionat că 15,1% au afirmat că nu pot lucra de acasă şi nici nu primesc sprijin financiar pentru această perioadă, iar un procent important de respondenţi nu pot lucra de acasă, având profesii care implică părăsirea zilnică a domiciliului.
În privinţa nivelului de optimism, respondenţii au admis un nivel redus (43%) sau foarte redus (35%), doar 20% un nivel moderat şi 22% un nivel ridicat de încredere în rezolvarea pe termen scurt (2-4 săptămâni) a situaţiei de criză epidemiologică.
Religia
Religia este văzută ca o resursă importantă de 47% dintre cei aflaţi în autoizolare/izolare/carantină (Q25).
Pentru persoanele care locuiesc împreună cu copii în autoizolare/carantină, cele mai frecvent utilizate metode de organizare a timpului celor mici au fost încurajarea comunicării online cu colegii de clasă (7%), continuarea programului de pregătire şcolară (6,2%), jocurile de societate în interiorul casei (3,9%), încurajarea participării la exerciţii fizice (3,1%), utilizarea fără restricţii a Internetului („îi las să stea pe Internet cât doresc”) (2,8%), urmărirea programelor TV fără restricţii („îi las să stea la televizor cât doresc”) (0,8%).
Datele referitoare la efectul (auto)izolării şi al carantinei în planul funcţionării cotidiene şi în cel al stării de sănătate mentală au fost culese prin intermediul unui chestionar online care a putut fi completat de respondenţi în perioada 21.03 – 20.04.2020. Timp de o lună au fost colectate 941 de răspunsuri la chestionarul online, iar răspunsurile au fost analizate după primele două săptămâni şi la finalul perioadei de completare.
Chestionarul intitulat „Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei” a fost compus din 34 de întrebări, cu un timp de completare de 10-15 minute. Au fost luate în calcul răspunsurile complete ale persoanelor care au completat 100% din întrebările chestionarului.
Cercetarea a fost realizată independent, nefiind sponsorizată de nicio organizaţie guvernamentală, ONG sau entitate economică. Completarea chestionarului a fost anonimă, nefiind colectate date personale în cadrul acestei cercetări. Redactarea analizei a fost finalizată pe 26 aprilie 2020, conform informaţiilor de pe site-ul unităţii medicale.
Studiul a fost realizat de colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secţia Clinică Psihiatrie, Spitalul „Dr. Carol Davila”.
