„La începutul lunii februarie, când trupele lui Vladimir Putin se aflau la granița cu Ucraina și o mare parte din lume credea că e o cacealma, îndrumările armatei ruse cu privire la gropile comune au fost schimbate. Corpurile ar trebui acoperite cu substanțe chimice, prezentate diagramele, și apoi răsturnate cu un buldozer pentru a aplatiza pământul. Sfatul era atât de grotesc încât părea o momeală: ești sigur că o invazie brutală nu ar fi semnalată atât de clar?”, scrie Fraser Nelson în The Spectator.
<< Povestea gropii comune găsite în Bucea a șocat lumea pentru că ne arată cât de repede s-au deteriorat lucrurile și că acum vedem genul de barbarie pe care Europa credea că a lăsat-o în urmă. Imaginile copiilor morți și cadavrele cu mâinile și picioarele legate au fost dovada că nimic nu s-a schimbat și este o amintire a neputinței noastre: toți aliații Ucrainei au exclus conflictul direct cu Rusia.
Chiar de la începutul conflictului, Volodimir Zelenski a încercat să-și convingă aliații că Putin ar trebui să fie recunoscut nu doar ca un agresor, ci și ca un criminal de război. Săptămâna aceasta a repetat mesajul. „Civilii au fost striviți de tancuri în timp ce stăteau în mașinile lor în mijlocul drumului”, a spus el Națiunilor Unite. „Femeile au fost violate și ucise în fața copiilor lor.” Președintele Biden a spus că procedurile pentru crime de război ar trebui să înceapă – dar cu ce scop? Sună, așa cum spune un ministru britanic, „un pic ca semnalarea virtuții”. Care sunt șansele ca Putin să ajungă pe banca acuzaților? Sau vreun guvern rus să trimită soldați ruși la judecată?
Acesta este, totuși, un nou front în efortul de război al Marii Britanii. Dominic Raab, vicepremierul, a oferit 1 milion de lire sterline Curții Penale Internaționale de la Haga pentru a începe procesul de urmărire penală. Suella Braverman, procurorul general, lucrează cu Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, pentru a identifica și porni urmărirea penală împotriva rușilor acuzați de atrocități la Mariupol și în alte părți, în cadrul sistemului judiciar al Ucrainei. „Această lucrare poate dura ani, poate decenii pentru a se finaliza”, spune un avocat din Marea Britanie desemnat în misiune. „Dar făcut corect, poate face diferența acum.”
Chiar dacă nu vor mai fi descoperite gropi comune în Ucraina, masacrul de la Bucea ar fi cel mai grav din Europa după Srebrenica în 1995, când 8.000 de bărbați și băieți bosniaci au fost uciși de sârbi. Acest lucru s-a întâmplat sub supravegherea Națiunilor Unite, care declarase orașul o zonă sigură. Aproximativ 6.800 de victime au fost identificate ulterior prin analiza ADN a părților corpului.
La acea vreme, urmărirea penală părea a fi o misiune prostească: nu părea o perspectivă realistă urmărirea în judecată a paznicilor lagărului, cu atât mai puțin urmărirea lui Radovan Karadzic, care ordonase asediul Sarajevo-ului și supraveghease Srebrenica. Dar, odată cu trecerea anilor, dosarul pentru acuzare a fost construit, iar în 2008 Karadzic a fost arestat. Slobodan Milosevic a murit în urma unui atac de cord în timp ce aștepta procesul, dar Karadzic ispășește acum o condamnare pe viață în închisoarea de pe Insula Wight. Charles Taylor, fostul președinte al Liberiei, care a fost condamnat pentru crime de război comise în Sierra Leone, se află în închisoarea Frankland din Durham.
Pentru avocații sistemului Curții Penale Internaționale, aceasta este dovada că sistemul poate funcționa – chiar dacă la început șansele par mici și procesul se întinde pe ani de zile. „Cel puțin este o interdicție de călătorie”, spune un oficial înalt din Regatul Unit. „Dacă îi identificăm pe soldații și generalii din spatele acestor atrocități, ei riscă să fie arestați dacă vor părăsi vreodată Rusia. Vrem ca recruții ruși să știe că acesta este un război ilegal și, în loc să fie celebrați, ar putea fi urmăriți penal. Generalii ar trebui să se întrebe dacă pot paria că Putin va fi la putere peste 15 ani. Dacă nu, ar putea fi vulnerabili. Ideea este să semănăm îndoiala.”
În discursul său de la Națiunile Unite săptămâna aceasta, Zelenski a prezentat un montaj înfiorător care arată cadavrele civililor morți din Motyzhn, Irpin, Mariupol și Bucea. Această înregistrare nu poate fi neapărat folosită în instanță. Clipurile de pe rețelele de socializare sunt ușor de denaturat și manipulat, iar dovada morții nu este dovada unei crime de război. Într-un conflict în care tot felul de oameni pun mâna pe arme (oficialii de la Kiev estimează că un milion de ucraineni se luptă cu rușii), granița dintre soldat și civil poate fi estompată.
De aici și nevoia de dovezi criminalistice – și de ajutor britanic. Ministerul Justiției din Regatul Unit oferă asistență activității de investigație a Ucrainei, trimițând avocați să intervieveze martori și să adune dovezi care vor apărea în instanță. SO15, o divizie a Poliției Metropolitane, preia deja probe de la ucraineni și le prelucrează într-un mod care să reziste contestării juridice. Este o treabă destul de solicitantă: din cele 3,6 milioane de clipuri prezentate ca dovezi pentru crimele de război siriene, doar 600.000 au fost analizate și abia 8.000 au fost verificate ca fiind apte pentru justiție. Munca de evaluare este monumentală și depășește cu mult capacitatea unui guvern ucrainean care încă luptă pentru supraviețuire.
Sir Howard Morrison, care în calitate de judecător la condamnat pe Karadzic, a fost acum detașat de guvernul Regatului Unit pentru a o ajuta pe Venediktova să-și construiască dosarul. Ea plănuiește să dezvăluie identitatea a zeci de soldați ruși în următoarele câteva săptămâni și crede că are deja dovezile necesare pentru un proces la Kiev. Șansele de-a pune mâna pe inculpați poate că sunt mici, dar intenția este de-a clarifica faptul că aceste crime de război nu vor fi uitate. Aceasta este o eră a dovezilor digitale în masă. Ucrainenii pot documenta fiecare atrocitate și orice ordin rusesc poate fi interceptat și demascat. Așa cum a aflat Kremlinul după Bucea, negările sunt lipsite de sens atunci când imaginile din satelit arată corpuri împrăștiate pe străzi în timpul ocupației ruse.
Ofițerii de informații britanici și americani nu se numărau printre cei care credeau că Putin mergea la cacealma în februarie. Ei știau ce era pe cale să se întâmple și știu acum ce ofițeri ruși dau ordinele.
Roțile justiției de la Haga poate că se vor mișca foarte încet, dar odată cu investigațiile paralele de la Kiev (și poate altele din statele baltice), corpul de dovezi digitale va crește rapid. Deja dovezile documentare pentru sute de cazuri sunt publicate online.
Acest lucru funcționează pentru ambele părți: au circulat și clipuri în care par a fi arătate trupele ucrainene comportându-se monstruos cu rușii capturați – ar fi ciudat ca Moscova să nu profite de astfel de imagini cu atâta energie precum Kievul la Bucea. Asta nu înseamnă că cele două părți sunt la fel de rele: Putin invadează o țară suverană, bombardează spitalele și teatrele în care se adăpostesc copii. Ucraina a declarat că va investiga de urgență acuzațiile împotriva trupelor sale – așa și trebuie, având în vedere că potențialul ca astfel de filmări să submineze sprijinul internațional. Noua eră a dovezilor video generate de telefoane mobile va crea probabil probleme Kievului, dar totodată îl va ajuta pe Zelenski să construiască un caz împotriva Rusiei.
Pentru Ucraina, narațiunea crimelor de război servește cu siguranță un scop politic mai larg. Transmite un mesaj nu doar Rusiei, ci și lumii. Dacă invazia Ucrainei este văzută ca o crimă de război, precum și ca un conflict militar, acest lucru ar putea convinge țări precum India și Africa de Sud să-și abandoneze neutralitatea. I-ar putea convinge pe criticii lui Putin de la Moscova că această „operațiune militară specială” este de o natură diferită față de operațiunile din Georgia și Crimeea.
Pentru Zelenski, probele crimelor de război au un scop diferit. Este dovada că aliații săi trebuie să meargă mai departe. Ar trebui să înăsprească sancțiunile și să trimită arme ofensive capabile să-i respingă pe ruși.
Și cum rămâne cu însuși Putin? La capitolul ăsta, toți sunt mai precauți. Nici acum SUA nu l-au acuzat personal. „Trebuie să-i lași suficientă frânghie pentru a coborî”, spune o sursă Nr. 10. „Dacă spui că Putin este un criminal de război, nu există nicio ieșire pentru el.” Un criminal de război nu ar putea participa la summit, deoarece ar fi arestat dacă iese în afara țării sale. „Președintele dumneavoastră este acuzat că a comis crime de război”, a spus Boris Johnson într-un mesaj video către ruși. A avut grijă să nu facă el însuși acuzația.
Este greu de imaginat că Putin va fi vreodată judecat. Un mandat de arestare ar putea fi emis de Curtea Penală Internațională de la Haga, dar autoritatea acesteia nu este recunoscută de Rusia sau Statele Unite. Organizația Națiunilor Unite conduce Curtea Internațională de Justiție, tot la Haga, care poate decide împotriva țărilor, dar orice hotărâre trebuie să fie pusă în aplicare de Consiliul de Securitate al ONU, al cărui membru cu drept de veto este Rusia.
Calculul lui Putin este acela, la fel ca după Siria și Groznîi, discuțiile despre crimele sale de război vor fi uitate. Provocarea pentru Ucraina și aliații săi va fi să strângă suficiente dovezi suficient de rapid pentru a face o diferență diplomatică. Şansele sunt mici – Ucraina are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi.>>
