<< Sondajele false efectuate sub amenințarea armei nu fac teritoriul ucrainean unul rusesc >>, notează The Economist.
<< Când rezultatul unui vot este anunțat ca fiind de 99%, poți trage concluzia că buletinul de vot a fost fraudat și trișorii vor să știi acest lucru. Așa a fost săptămâna aceasta cu referendumurile false pe care oamenii președintelui Vladimir Putin le-au organizat ilegal în patru provincii parțial ocupate din Ucraina. Trezindu-se la ușă cu bărbați înarmați, locuitorii „au fost de acord” ca puterea invadatoare, Rusia, să le anexeze pământul. Pentru corectitudine, de precizat că 99% a fost înregistrat doar în Donețk, jumătate din regiunea Donbas. În Lugansk, cealaltă parte, sprijinul a fost mai moderat: doar 98%. Și în provinciile Herson și Zaporojie rezultatul votului a fost unul ceva mai amar: pentru DA – mult peste 80% sau puțin peste 90.
Referendumurile lui Putin, care au avut loc pe parcursul a cinci zile și s-au încheiat pe 27 septembrie, nu fuseseră concepute pentru a fi crezute, ci pentru a amenința. Când The Economist a plecat la tipar, pe 29 septembrie, ele păreau să fie urmate de un discurs al lui Putin în parlamentul rus și, probabil, ulterior, de o moțiune oficială de încorporare a unei felii mari din Ucraina în Federația Rusă, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea în 2014.
Dacă se va întâmpla asta (a prezice ceva despre Rusia este dificil în aceste zile, mai ales în privința unei scheme atât de absurde), Putin va încerca să susțină că a obținut o mare victorie. Mai revoltător, el ar putea afirma, de asemenea, că trupele ucrainene care dețin, în prezent, o mare parte din aceste patru provincii sunt de fapt ocupanți și că, dacă vor încerca să-și ia pământul înapoi, vor fi invadatori.
Logica este răsturnată și falsă. Dar ar urma să sugereze că, dacă țările occidentale continuă să înarmeze Ucraina, acestea vor contribui la atacuri pe teritoriul Rusiei. Un lucru pe care Occidentul avusese grijă să îl evite până acum. Pentru Putin și consilierii săi, anexarea întregului ținut ucrainean poate părea o modalitate inteligentă de a descuraja Occidentul și, într-adevăr, Ucraina de la eforturi suplimentare de a-i respinge armata invadatoare. Este esențial ca artificiul lor să eșueze.
Pericolul escaladării nucleare pare mai mare astăzi decât oricând de la criza rachetelor cubaneze de acum 60 de ani, în luna octombrie. Fără îndoială, Putin speră că anexarea îi va face pe susținătorii Ucrainei să se teamă că riscul a crescut și mai mult, până la un nivel în care hotărârea Occidentului se va sparge.
În această situație de nervi întinși la maximum, merită să ne amintim că pământul pe care Putin urmează să îl anexeze nu face parte din Rusia. Mai mult decât atât, cedarea la șantajul nuclear doar îl va ațâța și mai mult. Occidentul a făcut această greșeală în 2014, acceptând, de fapt, furtul Crimeei de către Putin din Ucraina. Așa cum spunea unul dintre predecesorii lui Putin: „Dacă întâlnești o ciupercă, continui”.
Dacă riscul de escaladare crește, nu este din cauza mascaradei cu referendumurile, ci pentru că Putin pierde războiul. El s-a confruntat întotdeauna cu problema că înfrângerea ar echivala cu umilirea și o posibilă răsturnare de la putere. Acesta este motivul pentru care a amenințat în mod repetat cu arme nucleare încă din februarie. Războiul ar fi putut deveni unul nuclear înainte de referendum, dar, în ciuda multor eșecuri, nu a făcut-o. În egală măsură, anexarea nu l-ar obliga să facă asta: este mai bine degrabă văzută ca o tentativă disperată de a semnala că vrea să facă afaceri.
Ce-i de făcut? America are dreptate să fi transmis clar faptul că, dacă Putin ar lansa bombe nucleare, consecințele ar fi îngrozitoare. Probabil, ar implica NATO direct folosind arme convenționale pentru a-i distruge bazele și forțele din Ucraina. Occidentul ar trebui să pună presiune asupra Chinei și Indiei ca acestea să arate clar faptul că și ele ar fi împotriva unui atac nuclear.
Între timp, Ucraina ar trebui să continue. Putin a ordonat săptămâna trecută o mobilizare de panică pentru 300.000 de militari, provocând nefericire în Rusia și emigrarea a sute de mii de tineri care doresc să evite planul. Protestele se răspândesc, iar aproximativ 20 de birouri de recrutare au fost atacate. Rusia nu realizează câștiguri reale. Se poate să fi recurs la tactica de a-și arunca în aer propriile conducte de gaz în speranța că acest lucru va speria Occidentul. În ciuda amenințărilor lui Putin, Occidentul ar trebui să continue să-i ajute pe ucraineni să se apere. >>
