<< Maia Sandu, președintele plăpândă, cu vorba ușoară, pro-europeană a Moldovei, pare să nu aparțină imensului palat prezidențial al țării sale. Inițial, casa Sovietului Suprem al Moldovei, a fost construită în zilele de slăbiciune ale Uniunii Sovietice pentru a promova autoritatea guvernului în a doua cea mai mică dintre cele 15 republici constitutive ale sale. Când Uniunea s-a prăbușit și Moldova a devenit independentă, Rusia a susținut o rebeliune separatistă în Transnistria, o regiune preponderent vorbitoare de limbă rusă; au fost uciși până la o mie de oameni. Trupele ruse rămân (ilegal) în statul separatist, asupra căruia guvernul moldovean nu are niciun control. Acum, încercarea Rusiei de a restabili ordinea sovietică în Ucraina amenință să declanșeze un nou conflict în Moldova, deja una dintre cele mai sărace țări din Europa >>, scrie The Economist.
<<Acesta, spune Maia Sandu într-un interviu pentru The Economist, este cel mai periculos moment din istoria Moldovei, de la nașterea ei, în 1991-1992. Cea mai evidentă amenințare este cea militară. Rusia a amenințat că va extinde războiul până la granița de est a Moldovei cu Ucraina. Pe 22 aprilie, Rustam Minnekaev, un general rus, a declarat că prin controlul asupra sudului Ucrainei va deschide o rută către Transnistria, unde, susținea el, vorbitorii de limbă rusă sunt asupriți. Această declarație a sunat „alarma” la Chișinău, capitala Moldovei. „Au fost cuvinte îngrijorătoare”, spune Sandu, „după ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina”.
Îngrijorarea s-a accentuat trei zile mai târziu, când o explozie a afectat ministerul securității de stat controlat de ruși de la Tiraspol, autoproclamata capitală a separatiștilor transnistreni. A doua zi, alte două explozii au distrus antene folosite pentru a transmite radioul rusesc în orașul din apropiere de Maiac. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru niciunul dintre evenimente, dar Rusia are în trecutul său organizarea de operațiuni sub „steag fals” care pot fi folosite pentru a justifica atacurile militare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că exploziile au fost acțiunea Moscovei. Serviciile de informații militare ucrainene, care operează în Transnistria, declară că au descoperit stocuri mari de pliante care îi îndeamnă pe vorbitorii de limbă rusă de acolo să se revolte.
Moldova este deosebit de vulnerabilă. Spre deosebire de Ucraina sau Georgia, nu a solicitat niciodată aderarea la NATO. Apartenența la alianță, căreia îi aparțin deja fostele republici sovietice Estonia, Letonia și Lituania, ar putea descuraja Rusia. Dar încercarea de a te alătura acum ar fi văzută drept provocatoare. „În momentul în care cerem aderarea, bombele ar putea începe să cadă”, spune un oficial moldovean. Din vară au venit din Rusia avertismente informale „de a nu exagera”, iar în ultimele săptămâni limbajul a devenit mai clar, spune un alt oficial. Moldova are neutralitatea scrisă în Constituția sa din 1994, tocmai din acest motiv. După cum stau lucrurile, NATO nu poate face nimic pentru a împiedica Rusia să împingă Moldova în conflict, dacă ar alege să facă asta. „Încercăm să facem tot posibilul pentru a ține țara departe de război. Dar neutralitatea nu oferă 100% [protecție]”, spune Sandu.
Nici Moldova nu poate face mare lucru pentru a se proteja. Restrânsa ei armată nu are avioane de luptă sau elicoptere; singurele sale tancuri sunt antichități expuse drept amintiri ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Din fericire, o invazie la scară largă nu pare iminentă. Pentru a întări garnizoana mică din Transnistria, forțele ruse ar trebui să avanseze cu aproape 200 km spre vest, prin Ucraina, de pe frontul actual. Alte pericole țin de faptul că cei aproximativ 1.500 de soldați ruși (majoritatea transnistreni cu pașapoarte rusești), staționați în statul separatist, ar putea provoca probleme în restul Moldovei, sau ar putea ataca Ucraina din vest. Ambele ar fi greu de gestionat pentru o armată slab echipată, dar există îngrijorări că pe 9 mai, când Vladimir Putin va ține discursul său de „Ziua Victoriei” la Moscova, ar putea fi un punct de declanșare.
Înaintarea spre Moldova dinspre est e o sarcină grea. În ciuda ofensivelor repetate, Rusia nu a reușit să cuprindă Mikolaiv, un oraș de la marginea de vest a teritoriului ucrainean pe care îl controlează în prezent. Chiar dacă ar reuși asta, ar trebui fie să ocolească, fie să ocupe Odesa, un mare oraș-port. Odesa este atât de bine apărat, încât viața acolo revine aproape la normal, în afară de starea de asediu pe timp de noapte și ocazional lansare de rachete. Ocolirea Odesei ar expune unitățile ruse la riscul de a fi oprite.
Dar invazia nu este cea mai mare provocare în mintea președintei Sandu. O amenințare mai imediată sunt conflictele sociale și economice puse la cale de Rusia, care ar putea arunca Moldova în haos. Maia Sandu a fost consilier la Banca Mondială șieste o luptătoare dedicată și eficientă împotriva corupției. Alegerea ei, în 2020, a fost o lovitură puternică pentru modelul cleptocratic de guvernare al Kremlinului. Omul pe care l-a învins, Igor Dodon, era puternic anti-occidental și pro-rus, iar cu un an mai devreme o concediase pe Sandu din funcția de prim-ministru pentru încercările ei de a combate corupția. Acum conduce principalul partid de opoziție din parlament.
Rusia are un control asupra Moldovei în două moduri. În primul rând, îi furnizează aproape tot gazul pe care Moldova se bazează pentru a-și menține poporul „încălzit” și pentru a funcționa industriile modeste. Prețurile gazelor au crescut cu 380% în mai puțin de zece luni, potrivit președintelui. Principalele conducte care intră în Moldova trec prin Transnistria, adăugând un alt punct de presiune.
În al doilea rând, dar mai serios, aproximativ 80% din energia electrică a Moldovei provine de la centrale din Transnistria, alimentate tot cu gaz rusesc. Compania de energie electrică, care este deținută de Rusia, a crescut foarte mult prețurile și a refuzat să acorde Moldovei contracte pe termen lung, forțând guvernul să negocieze pentru energie în mod continuu. Luminile țării s-ar fi stins de 1 mai dacă guvernul nu ar fi reușit să obțină un contract, pentru o singură lună, cu Transnistria.
Prețurile mai mari la energie cauzează probleme uriașe într-o țară atât de săracă. Guvernul a încercat să atenueze „lovitura” cu subvenții pentru cei mai nevoiași. Dar riscă să falimenteze, drept rezultat. Guvernul Maiei Sandu a făcut un apel la UE pentru asistență de urgență în valoare de 300 de milioane de euro (315 de milioane de dolari) pentru a trece peste criză până la sfârșitul anului. Acesta nu este mare lucru pentru UE, dar încă nu a apărut. Moldova se va bucura de mai multă securitate energetică odată ce se vor construi noi linii electrice către România, dar asta mai durează câțiva ani. În trecut, guvernele pro-ruse nu au făcut nimic pentru a reduce dependența energetică a țării lor de Moscova.
Opoziţia pro-rusă intenţionează să profite de criză. „Forțele politice ruse din Moldova au vorbit deja despre proteste masive și au cerut guvernului să demisioneze și să organizeze alegeri parlamentare anticipate, astfel încât să poată da vina [pentru dificultățile economice și prețurile mari la energie] pe guvern”, spune Sandu. Forțarea alegerilor anticipate va fi dificilă dacă guvernul va rezista. Dar protestele mari ar putea obliga statul să ia măsuri neplăcute pentru păstrarea ordinii publice, se teme ea.
Pe lângă bani, doamna Sandu face apel la UE să dea dovadă de solidaritate politică, chiar dacă sprijinul militar direct din partea NATO nu este în prezent o opțiune. La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, Moldova a solicitat aderarea la UE, ezitând în trecut, ca parte a eforturilor sale de a rămâne neutră. Guvernul a răspuns prompt la lista de 366 de întrebări care i-a fost trimisă, spune Sandu, doar pentru a fi „lovit” cu un alt chestionar, acesta cu 2.000 de întrebări. Restrânsul său serviciu public îl parcurge.
Dobândirea calității efective de membru ar dura mulți ani, după cum bine știe guvernul. Însă doar faptul de a fi recunoscut drept candidat ar trimite un semnal moldovenilor, UE și Rusiei că țara aparține Occidentului. S-ar putea ca „fereastra” să nu rămână deschisă mult timp. „UE este locul care ne poate oferi siguranță și ne poate ajuta să ne salvăm ca țară democratică”, spune Sandu.
Chiar și candidatura are riscurile ei. Demersul Ucrainei pentru un acord de asociere cu UE (o categorie mai mică decât calitatea de membru cu drepturi depline) a fost unul dintre declanșatorii anexării Crimeei de către Rusia și ocuparii regiunii de est Donbas în 2014. Dar agresiunea rusă forțează Moldova, ca și pe altele, să elimine „bariera”. >>
