Administrația de la Tiraspol invocă exemplul celor șapte cadre medicale din România care s-au contaminat cu SARS-CoV-2 în timpul recentei lor misiuni în Republica Moldova pentru a argumenta de ce are dreptate atunci când interzice medicilor din regiunea transnistreană să traverseze pretinsa graniță a regiunii separatiste și să vină la locurile lor de muncă din localitățile subordonate Chişinăului, relatează Radio Europa Liberă.
Chişinăul a reproșat Tiraspolului de mai multe ori în perioada epidemiei că prin impunerea carantinei nu permite medicilor care locuiesc în regiune să vină în fiecare zi la locurile lor de muncă din localitățile situate în dreapta Nistrului. În replică, responsabilii de la Tiraspol au spus că circulația medicilor ar spori riscul îmbolnăvirii cu Covid-19, „lucru demonstrat de îmbolnăvirea în masă a medicilor români veniți în Republica Moldova”, dar și de „statistica negativă a contaminărilor în rândul lucrătorilor medicali din sistemul de sănătate moldovenesc”, arată un comunicat al Internelor de la Tiraspol.
În plus, Tiraspolul se plânge că autoritățile de la Chișinău ar fi încetinit și blocat importurile în regiunea separatistă pentru anumite produse, inclusiv cu destinație medicală, ceea ce Chişinăul neagă.
La rândul său, Chişinăul solicită desființarea a 18 posturi de control pe care Tiraspolul le-a instalat la începutul pandemiei pe linia administrativă a regiunii separatiste. În felul acesta, nu permite accesul fermierilor la terenuri și nici circulația angajaților școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
Teritoriul transnistrean, de doar o jumătate de milion de locuitori, a rupt legăturile cu Republica Moldova după conflictul armat din perioada 1992-1993, în care a fost sprijinit de Rusia. Are propria administrație și ambiții separatiste, fiind zona unuia dintre „conflictele înghețate” rămase după destrămarea URSS.
