După o ceartă publică, opoziţia din Turcia, formată din şase partide, l-a ales pe Kemal Kilicdaroglu pentru a fi candidatul său unic la alegerile prezidenţiale din 14 mai, însă unii spun că economistul în vârstă de 74 de ani nu are carisma necesară pentru a-l putea detrona pe actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan, care domină politica ţării de două decenii, relatează The Guardian, potrivit News.ro.
Lider de cursă lungă al Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu va încerca să fie o provocare pentru Recep Erdogan la alegerile de la mijlocul lunii mai, în ciuda criticilor potrivit cărora nu ar avea flerul politic şi carisma necesare pentru a contesta populismul lui Erdogan.
Kilicdaroglu a fost desemnat candidat la alegerile prezidenţiale din partea coaliţiei de opoziţie Alianţa Naţională, alcătuită de partidul său, CHP, împreună cu partidul naţionalist Iyi Parti (Partidul Bun) şi mai multe formaţiuni mai mici desprinse din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan. Aceste partide s-au angajat să se unească pentru a-l răsturna de la putere pe Erdogan şi pentru a revizui schimbările legislative şi constituţionale care au marcat guvernarea sa, promiţând inclusiv revenirea ţării la un sistem parlamentar, şi nu prezidenţial.
Alegerile reprezintă o ocazie rară pentru opoziţie de a-l contesta pe Erdogan şi supremaţia partidului său AKP, mai ales în contextul în care cutremurele devastatoare de luna trecută, care au ucis peste 46 000 de persoane în Turcia, au stârnit furia populară pentru modul în care guvernul a răspuns la situaţia de dezastru, dar şi pentru faptul că a închis ochii la construcţii neconforme. Sondajele de opinie din săptămânile de după cutremur au arătat o uşoară scădere a popularităţii AKP şi o creştere a sprijinului pentru partidele de opoziţie, în principal CHP şi Partidul Bun.
ULTIMA ŞANSĂ PENTRU DEMOCRAŢIA TURCĂ?
Există, de asemenea, o îngrijorare generalizată că acest scrutin reprezintă ultima şansă de a păstra democraţia turcă şi de a împiedica alunecarea ţării mai departe spre un regim autocratic.
Anunţul că Kilicdaroglu va candida împotriva lui Erdogan a urmat după zile de dispute publice în cadrul alianţei opoziţiei. Meral Akşener, fost ministru de interne şi lider al Partidului Bun, a decis să părăsească alianţa opoziţiei, în perspectiva candidaturii lui Kilicdaroglu, dar ulterior a revenit asupra deciziei. Akşener a declarat că desemnarea lui Kilicdaroglu drept candidat prezidenţial al blocului opoziţiei riscă să ducă la un eşec total în alegeri, iar săptămâna trecută ceruse ca primarul Istanbulului, Ekrem İmamoglu, sau primarul Ankarei, Mansur Yavaş, să candideze în locul profesorului de economie.
Însă într-o răsturnare de situaţie dramatică, Akşener şi partidul său au revenit în coaliţia de opoziţie cu puţin timp înainte de reuniunea ce urma să anunţe candidatura lui Kilicdaroglu, după ce, se pare, a acceptat ca Imamoglu şi Yavaş să fie candidaţii comuni la funcţia de vicepreşedinte.
După anunţarea candidaturii sale, Kilicdaroglu a declarat că şefii fiecăruia dintre celelalte cinci partide din coaliţia de opoziţie vor deveni candidaţi la funcţia de vicepreşedinte împreună cu Imamoglu şi Yavaş, în ciuda faptului că opoziţia încearcă să elimine acest rol, dacă reuşeşte să preia puterea.
„Masa noastră este masa păcii şi a fraternităţii. Noi, Alianţa Naţiunii, vom conduce Turcia consultându-ne, prin consens”, a declarat el.
Observatorii se tem însă că dezbinarea – arătată public – în rândul coaliţiei de opoziţie formate din şase partide nu va face decât să-l avantajeze pe Erdogan înaintea unor alegeri controversate, pe care, scrie Reuters, mulţi le consideră a fi cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a republicii.
POPULARITATEA LUI ERDOGAN SE MENŢINE LA COTE RIDICATE
Fost funcţionar public, Kilicdaroglu ar putea profita de anii de criză economică şi de inflaţia în creştere, precum şi de cutremurele devastatoare de luna trecută din sudul ţării, care au adus critici la adresa reacţiei statului. Cu toate acestea, unii se îndoiesc că fostul economist – plin de energie, care a urcat în ierarhie ca luptător împotriva corupţiei – îl poate învinge pe Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei, a cărui carismă în campanii a contribuit în decursul carierei lui la obţinerea a peste zece victorii în alegeri.
Co-liderul partidului prokurd turc HDP, al treilea partid ca mărime din parlament, dar care nu face parte din coaliţia opoziţiei, a declarat că îl va susţine pe Kilicdaroglu după discuţii „clare şi deschise”.
„Aşteptarea noastră clară este o tranziţie către o democraţie puternică. Dacă putem cădea de acord asupra principiilor fundamentale, l-am putea susţine în alegerile prezidenţiale”, a declarat luni Mithat Sancar.
Chiar şi înainte de cutremure, Erdogan şi-a văzut popularitatea scăzând pe fondul unei crize a costului vieţii în care inflaţia a urcat până la 85%. Dar vineri, sondajele de opinie păreau să indice că Erdogan şi Partidul AKP îşi păstrează în mare parte sprijinul.
Erdogan nu s-a confruntat niciodată cu o ameninţare electorală serioasă de când partidul său a câştigat alegerile în 2002. De atunci, el a modelat din ce în ce mai mult Turcia în funcţie de viziunea sa – o societate pioasă şi conservatoare şi o putere militară regională asertivă.
Opoziţia a cooperat mai strâns de când a reuşit în 2019 să preia controlul asupra Istanbulului, Ankarei şi a altor oraşe mari de la AKP în alegeri.
Conştientă că nu are şanse de reuşită decât dacă este unită şi prezintă un candidat unic, opoziţia s-a angajat să revoce puternica preşedinţie executivă creată de Erdogan, să readucă Turcia la democraţia parlamentară şi să restabilească independenţa unei bănci centrale care a pus în aplicare cerinţa preşedintelui de a menţine rate scăzute ale dobânzilor, ceea ce a dus la creştere economică, dar a prăbuşit lira şi a alimentat inflaţia.
Astfel, alegătorii vor decide la 14 mai nu numai cine conduce Turcia, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa şi ce rol poate juca pentru a atenua conflictul din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Kemal Kiliçdaroglu, desemnat candidatul opoziţiei turce în alegeri împotriva preşedintelui Erdogan
