Pandemia de coronavirus a lăsat fabrica de sticlă de la Avrig (județul Sibiu) fără comenzi, ceea ce a dus la oprirea cuptorului, la închiderea societății și la disponibilizarea celor peste 100 de angajați.
Fabrica din Avrig producea obiecte unice de menaj, cum ar fi pahare, căni, vaze, boluri, farfurii, decantere, unele decorate sau gravate după cum doreau clienții. Oamenii lucrau exclusiv pentru export, iar căderea totală a pieței în perioada de „lockdown” cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la oprirea tuturor contractelor. Până în martie, fabrica livra în fiecare lună produse în valoare de minimum 160.000 de euro către țări precum Germania, Italia, Franța, Elveția, Belgia sau Austria.
Societatea avea în urmă cu 20 de ani peste 1.000 de angajați, iar, înainte de oprirea activității, avea doar 120 de persoane. În trecut, aici s-au făcut paharele pentru nunta prințului Charles cu Diana, s-a lucrat pentru Versace și Tiffany, dar și pentru alte mărci foarte cunoscute de pe mapamond.
„Încă din luna martie încoace au tot scăzut comenzile, am reușit să mai reducem din personal, dar tot era greu. Iar acum, în ultima săptămână, nu am mai avut efectiv nicio comandă. M-am zbătut foarte mult și am avut vizitatori, comenzi, apoi a venit pandemia și ne-a pus capac. La noi, fată de alte domenii, dacă ai de lucru ai, dacă nu, e gata. Cuptorul acela funcționa 24 din 24, ceea ce presupunea costuri mari, prea mari ca să le putem susține. Datoriile au fost tot mai mari, creditorii nu au mai acceptat și s-a cerut falimentul”, spunea directorul Doru Teodorescu, imediat după oprirea activității, la sfârșitul lunii iulie 2020, citat de presa locală.
Fabrica necesita un consum mare de gaz și curent electric. Faptul că sunt mari consumatoare de energie, împreună cu lipsa forței de muncă calificată, a dus la închiderea a 80% din fabricile producătoare de sticlă din România. Mai rămăsese doar cea de la Avrig, dar, în final, și aceasta a cedat.
Fabrica exista de aproape 400 de ani, din 1625. Comenzile erau aproape în totalitate pentru clienți din afară României, iar cei care erau curioși de activitatea fabricii o puteau vizita cel puțin cinci zile pe săptămână, uneori chiar și sâmbăta. Conducerea reușise să încheie contracte avantajoase pentru întreg anul 2020, dar toate înțelegerile au căzut după ce coronavirusul s-a extins în toată lumea.
Cea mai veche descriere a glajariei (fabrica de sticlă) din Avrig datează din 1899 și este făcută într-un memoriu adresat autorităților locale. În memoriu se arată că glajaria se află în partea de est a comunei pe un termen de 7 iugăre, situat în imediata apropiere a râului Avrig, al cărui curs de cădere a apei atingea la fabrică o viteză constantă dezvoltând o putere de 50 CP, fiind folosită ca forță hidraulică.
Construcțiile care adăposteau fabrica, cu magaziile și atelierele de strungărie și tocilărie, ocupau o suprafață de 3413 mp. În anul 1889 în cadrul fabricii funcționau 8 cuptoare de topit și întindere a sticlei plane, încălzite în timpul topirii cu gaz aerian. Deși tehnologia era rudimentară rentabilitatea fabricii era foarte mare, datorită existenței unei forțe de muncă numeroase și ieftine. În ultimii ani a funcționat un singur cuptor.
Fabrica a fost cumpărată în 2004 de compania franceză ARC Internațional, producător al sticlăriei Luminarc, pentru circa 2 milioane de dolari și transferată ulterior în proprietatea unei firme înregistrată în Insulele Virgine Britanice, Vois Group Limited.
Sursa: ziare.com
