Un an de la primele cazuri de coronavirus. Fiecare regiune s-a confruntat într-un mod diferit cu efectele pandemiei: Europa a asistat neputincioasă la pierderea vârstnicilor, India s-a blocat total, dar fără folos, iar în Africa, după închiderea școlilor, copiii au fost trimiși la muncă, scrie AP.
Pe întreaga planetă, oamenii s-au confruntat cu măsuri de carantină, șomaj, sisteme de sănătate suprasolicitate și decese, relatează Associated Press. Fiecare națiune a încercat, prin strategii diferite, să limiteze riscul de răspândire a coronavirusului, în speranța apariției vaccinurilor.
În China, unde la putere se află Partidul Comunist, a fost mai ușor de impus o carantină strictă, până când cazurile zilnice s-au apropiat de zero. În Israel, în schimb, ultra-ortodocșii au protestat constant împotriva măsurilor de siguranță. În unele situații, copiii din Kenya, care nu au mai mers la școală, au ajuns să muncească în cariere de piatră sau să se prostitueze pentru a-și câștiga existența.
După ce mai multe state democratice au aprobat vaccinul Pfize/BioNTech anti-COVID (Marea Britanie, Israel, Canada, SUA), iar cel al Moderna este în curs de avizare, apar și primii licări de speranță, notează AP.
Sinteza evoluției pandemiei:
China. În țara din care a plecat virusul în toată lumea, viața a revenit la normal în multe privințe. Muncitorii s-au întors în fabrici și la birouri, studenții s-au întors în sălile de curs și din nou se formează cozi lungi la restaurantele populare. În orașe, purtarea măștii, deși nu mai este obligatorie în afara metroului și a altor locuri aglomerate, a devenit o obișnuință. Partidul Comunist a redus cea mai mare parte a restricțiilor și controalelor antiepidemice, fiind preocupat mai mult de creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Economia crește din nou, dar redresarea este inegală.
Italia. La sfârșitul lunii februarie, a devenit epicentrul epidemiei de COVID-19 în Europa, iar colapsul sistemului sanitar din una dintre cele mai bogate părți ale lumii avea să devină un avertisment pentru ce avea să urmeze pentru întreaga lume. În septembrie, când a izbucnit al doilea val al pandemiei, lecțiile învățate în timpul primului val nu au fost suficiente pentru a proteja populația îmbătrânită. În ciuda planurilor și protocoalelor, a sistemelor de monitorizare, mii de oameni au murit, iar spitalele au fost din nou sub presiune.
Spania. Politicienii se laudă că sistemul nu s-a prăbușit în timpul primului val, când țara a înregistrat 929 de decese într-o singură zi. Însă profesioniștii din domeniul sănătății spun că costul real a fost suprasolicitarea personalului medical care s-a îmbolnăvit mai mult decât oriunde în lume.
Germania. Populația s-a bucurat de o vară relaxată în cea mai mare parte, ca urmare a unui răspuns rapid al autorităților la primul val al pandemiei când au testat populația pe scară largă, fapt pentru care au fost lăudate. Numărul de cazuri zilnice de COVID-19 a scăzut de la un vârf de peste 6.000 la sfârșitul lunii martie la câteva sute pe perioada verii. Dar pe măsură ce oamenii s-au relaxat în privința respectării regulilor, cifrele au început să crească până aproape de patru ori recordul zilnic din martie, iar Germania a intrat de azi din nou în carantină.
SUA este cea mai afectată națiune din lume, cu cinci din o sută de americani (peste 16 milioane) infectați cu COVID-19 de la începutul pandemiei până în prezent, printre care însuși președintele Donald Trump, care de altfel a și instigat populația la nerespectarea măsurilor de protecție.
Brazilia. Președintele Jair Bolsonaro a refuzat să impună carantină spunând că ar distruge economia și cel mai mult ar avea de suferit persoanele cu venituri mici și a alocat bani de la buget pentru a diminua scăderea economiei. După ce a catalogat pandemia ca fiind „o mică gripă”, a spus că nimic nu ar putea împiedica 70% dintre brazilieni să se îmbolnăvească și mai mult decât atât i-a încurajat pe oameni să respingă restricțiile locale.
India. Autoritățile au introdus imediat carantină națională, însă și aici numărul cazurilor a început să crească pe măsură ce restricțiile au fost ridicate. Într-o țară cu 1,3 miliarde de oameni, au existat semne de întrebare cu privire la rata neobișnuit de scăzută a mortalității. Economia Indiei a avut una dintre cele mai mari contracții din ultimele două decenii, iar analiștii spun că va fi cea mai afectată țară dintre cele mai mari economii ale lumii chiar și după ce pandemia va fi trecut.
Iran. La început, oficialii au minimizat efectele COVID-19, negând numărul mare de infecții și refuzând să închidă moscheele. Acum, după ce s-au îmbolnăvit și au murit atât de mulți oameni de la muncitori cu ziua, până la înalți oficiali, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, promovează respectarea măsurilor. Pandemia a devenit probabil cea mai mare amenințare a Iranului de la războiul care a urmat Revoluției Islamice din 1979.
Israel. Când țara a intrat în a doua carantină la nivel național în septembrie, majoritatea țării s-a conformat rapid, însă în unele zone ultra-ortodoxe, participarea la înmormântări a unui număr mare de persoane a făcut ca numărul cazurilor de COVID-19 să crească în continuare. Încălcarea normelor de siguranță epidemiologică în zonele ultraortodoxe a întărit percepția conform căreia comunitatea acordă prioritate credinței în fața științei și nu este preocupată de binele comun.
Japonia. Niponii au reușit să evite creșterile înregistrate în SUA și Europa și speră să găzduiască Jocurile Olimpice vara viitoare. Experții spun că utilizarea măștilor și controlul frontierelor au fost esențiale pentru menținerea numărului de cazuri scăzut.
Kenya. Tinerii au avut cel mai mult de suferit din cauza pandemie. Presiunile economice și închiderea școlilor a forțat mulți copii să muncească în cariere de piatră sau să se prostitueze.
