Serile la Moscova dau puţine indicii ale unei naţiuni aflate în război. În cartierul Sretenka, într-o sâmbătă seara, mulţimi vesele umplu restaurantele şi barurile, dar sunt supravegheate de agenţi – aşa-numită „poliţie turistică”. În apropiere, un ghid conduce vreo 40 de vizitatori la o biserică veche de 300 de ani, relatează Associated Press, potrivit News.ro.
Există doar câte un „Z” ocazional – simbolul „operaţiunii militare speciale” a Rusiei, aşa cum este denumită oficial invazia din Ucraina – pe vreo clădire sau vreun magazin închis sau abandonat de un comerciant occidental. Un poster cu un soldat cu faţa severă, cu sloganul „Glorie eroilor Rusiei”, aminteşte însă că de un an ţara e în război.
Magazinele occidentale au dispărut, dar clienţii pot cumpăra în continuare produsele lor – sau imitaţii – vândute sub un nume sau o marcă rusească.
Schimbările dureroase ale vieţii din Rusia, după un an de război, există, dar trebuie căutate cu atenţie.O amplă represiune guvernamentală a redus la tăcere disidenţa, opozanţi politici au fost încarceraţi sau au fugit în străinătate. Familiile au fost sfâşiate de prima mobilizare a rezerviştilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Televiziunea de stat lansează şuvoaie de ură împotriva Occidentului, dar şi mesaje liniştitoare: o mare parte a lumii este încă alături de Rusia.
Iar morţii pe câmpul de luptă se numără cu miile.
PUMNUL ÎN GURA OAMENILOR ŞI A PRESEI
„Într-adevăr, războiul a ruinat multe vieţi – inclusiv pe a noastră”, a declarat Sofia Subbotina din Sankt Petersburg pentru The Associated Press. De două ori pe săptămână, ea vizitează un centru de detenţie pentru a-i aduce mâncare şi medicamente partenerei ei, Saşa Skocilenko, artist şi muzician cu probleme grave de sănătate. Skocilenko a fost arestată în aprilie pentru că a înlocuit etichetele de preţ din supermarketuri cu sloganuri împotriva războiului.
Este acuzată de răspândirea de informaţii false despre armată, una dintre noile legi ale preşedintelui Vladimir Putin care incriminează efectiv exprimarea publică împotriva războiului. Represiunea a fost imediată, necruţătoare şi fără precedent în Rusia post-sovietică.
Mass-media nu poate numi acest război „război”, iar protestatarii care folosesc acest cuvânt pe pancarte sunt amendaţi usturător. Majoritatea celor care au ieşit în stradă au fost arestaţi rapid. Mitingurile s-au stins.
Site-urile de ştiri independente au fost blocate, la fel şi Facebook, Instagram şi Twitter. Un post de radio important a fost scos din emisie. Ziarul Novaia Gazeta, condus de Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, şi-a pierdut licenţa.
Skocilenko, care spune că nu este o activistă, ci pur şi simplu o persoană îngrozită de război, riscă până la 10 ani de închisoare.
Critici proeminenţi ai lui Putin fie au părăsit Rusia, fie au fost arestaţi: Ilia Iaşin a primit 8 ani şi jumătate, Vladimir Kara-Murza este încarcerat în aşteptarea procesului, iar Aleksei Navalnîi rămâne în închisoare.
Artiştii care se opun războiului şi-au pierdut rapid locul de muncă, piesele de teatru şi concertele lor fiind anulate.
PROPAGANDĂ LA COTE MAXIME
Epurarea criticilor a fost urmată de un val de propagandă. Televiziunea de stat a suspendat unele emisiuni de divertisment şi a extins programele politice şi de ştiri pentru a împinge narativul că Rusia scapă Ucraina de nazişti, o afirmaţie falsă pe care Putin a folosit-o ca pretext pentru invazie. Sau că NATO acţionează prin intermediul marionetelor de la Kiev, dar că Moscova va învinge.
„O nouă structură a lumii apare în faţa ochilor noştri”, a proclamat prezentatorul Dmitri Kiselev într-un editorial din decembrie prezentat în emisiunea sa săptămânală. „Planeta se debarasează de conducerea occidentală. Cea mai mare parte a omenirii este cu noi”, a afirmat el.
Aceste mesaje au ecou în Rusia, spune Denis Volkov, director al principalului institut de sondaje independent din ţară, Levada Center: „Ideea că NATO vrea să ruineze Rusia sau cel puţin să o slăbească… este сomună în rândul a trei sferturi (dintre respondenţii la sondaje) de mulţi ani”.
Kremlinul îşi împinge narativele către tineri. Elevilor li s-a spus să scrie scrisori soldaţilor, iar unele şcoli au deschis „Biroul unui erou” pentru absolvenţii care luptă în Ucraina.
Cel puţin un profesor care a refuzat să predea aceste lecţii a fost concediat. Deşi nu sunt obligatorii, unii părinţi ai căror copii lipsesc de la aceste cursuri se confruntă cu presiuni din partea administratorilor sau chiar a poliţiei.
O elevă de clasa a cincea a fost acuzată că avea o fotografie cu tema Ucraina pe reţelele sociale şi că şi-a întrebat colegii de clasă despre susţinerea războiului, iar ea şi mama ei au fost reţinute pentru scurt timp după ce s-au plâns administratorii şcolii, a declarat avocatul ei, Nikolai Bobrinski. Când a lipsit de la noile lecţii, autorităţile se pare că au decis să facă din ea „un exemplu”.
EFECTUL SANCŢIUNILOR
Economia afectată de sancţiuni a depăşit aşteptările, datorită veniturilor record din petrol, de aproximativ 325 de miliarde de dolari, după ce războiul a dus la creşterea preţurilor la energie. Banca Centrală a stabilizat rubla în cădere liberă prin creşterea ratelor dobânzii, iar moneda este mai puternică faţă de dolar decât înainte de invazie.
McDonald’s, Ikea, Apple şi alţii au părăsit Rusia. Simbolurile binecunoscute ale reţelei fast-food occidentale au fost înlocuite de Vkusno – i Tocika („Gustos – punct”), în timp ce Starbucks a devenit Stars Coffee, cu, în esenţă, aceleaşi meniuri.
Visa şi Mastercard au oprit serviciile, dar băncile au trecut la sistemul local MIR, astfel încât cardurile existente au continuat să funcţioneze în ţară; cei care călătoresc în străinătate folosesc numerar.
După ce Uniunea Europeană a interzis zborurile din Rusia, preţurile biletelor de avion au crescut, iar destinaţiile au devenit mai greu de atins. Călătoriile în străinătate sunt acum disponibile pentru o minoritate privilegiată.
Sociologii spun că aceste schimbări nu i-au deranjat aproape deloc pe majoritatea ruşilor, al căror salariu mediu lunar în 2022 era de aproximativ 900 de dolari. Doar aproximativ o treime dintre ei au un paşaport internaţional.
Inflaţia a înregistrat un vârf de aproape 12%, dar Putin a anunţat noi beneficii pentru familiile cu copii şi a majorat pensiile şi salariul minim cu 10%.
MacBook-urile şi iPhone-urile sunt încă uşor de găsit, iar moscoviţii spun că restaurantele au peşte japonez, brânză spaniolă şi vin franţuzesc.
„Da, costă un pic mai mult, dar nu există o penurie”, a declarat Vladimir, un rezident care a cerut să nu fie identificat în întregime pentru propria sa siguranţă. „Dacă te plimbi în centrul oraşului, ai impresia că nu se întâmplă nimic. O mulţime de oameni ies şi se plimbă în weekend. Sunt mai puţini oameni în cafenele, dar sunt totuşi acolo”, spune el.
Cu toate acestea, recunoaşte că Moscova pare mai goală şi că oamenii par mai trişti.
ÎN TRANŞEE SAU… MAI RĂU
Poate cel mai mare şoc a venit în septembrie, când Kremlinul a mobilizat 300.000 de rezervişti. Deşi a fost prezentat ca o mobilizare „parţială”, anunţul a provocat panică în întreaga ţară, deoarece majoritatea bărbaţilor sub 65 de ani – şi unele femei – fac parte în mod oficial din rândurile rezerviştilor.
Zborurile în străinătate s-au epuizat în câteva ore, iar la punctele de trecere a frontierei ruseşti s-au format cozi lungi. S-a estimat că sute de mii de persoane au părăsit ţara în următoarele săptămâni.
Natalia, angajat medical, a părăsit Moscova împreună cu iubitul ei după ce o citaţie a fost înmânată mamei sale. Veniturile lor sunt la jumătate acum, iar ei îi lipseşte casa, dar au decis să încerce timp de un an.
„Între noi fie vorba, ne spunem că, odată ce lucrurile se vor calma, vom putea să ne întoarcem. Dar asta nu ar rezolva nimic în rest. Acel bulgăre uriaş de zăpadă se rostogoleşte la vale şi nimic nu va mai fi la fel”, recunoaşte Natalia.
Recruţii s-au plâns de condiţiile proaste de trai din baze şi de lipsa echipamentului. Soţiile şi mamele lor au susţinut că au fost detaşaţi pe front fără o pregătire sau echipament adecvat şi că au fost rapid răniţi.
O femeie care contestă în justiţie înrolarea soţului ei a declarat că viaţa ei de familie s-a destrămat după ce a trebuit brusc să aibă grijă de copiii ei şi de soacra fragilă.
„A fost greu. Am crezut că o să-mi pierd minţile”, povesteşte femeia. Soţul ei a venit acasă în concediu – suferind de pneumonie – şi are nevoie de îngrijire psihologică, deoarece sare la orice sunet puternic, spune ea.
Vasili, un moscovit în vârstă de 33 de ani, a aflat că autorităţile au încercat de două ori în această lună să îi înmâneze o citaţie la un fost apartament în care este înregistrat oficial. Deşi nu este sigur dacă citaţia era pentru a-l încorpora sau pentru a-i anula dosarul de înrolare, după o încercare din septembrie de a-i livra actele de chemare, nu intenţionează să afle. „Toţi prietenii mei care s-au dus (la biroul de înrolare) pentru a afla sunt acum în tranşee sau chiar mai rău”, spune Vasili.
Volkov, operatorul de sondaje, a declarat că sentimentul dominant în rândul ruşilor este că războiul este „undeva departe şi nu ne afectează direct”.
În timp ce anxietatea legată de invazie şi mobilizare a apărut şi a dispărut de-a lungul anului, „oamenii au început să simtă din nou că, într-adevăr, nu îi afectează pe toţi: Am scăpat de asta. Slavă Domnului, ne continuăm vieţile.
VIEŢI PIERDUTE
Unii se tem de o nouă mobilizare, ceea ce Kremlinul neagă.
Pe măsură ce războiul s-a împotmolit în înfrângeri şi eşecuri, familiile au primit cea mai proastă veste posibilă: o persoană dragă a fost ucisă.
Pentru o mamă, a fost prea mult de suportat. Ea a declarat pentru AP că a devenit „isterică” şi „a început să tremure” când i s-a spus că fiul ei a dispărut şi se presupune că a murit în timp ce servea pe Moskva, crucişătorul care s-a scufundat în aprilie. Femeia spune că şi acum îi vine greu să creadă că a fost ucis.
Armata a confirmat puţin peste 6.000 de morţi, dar estimările occidentale sunt de ordinul zecilor de mii. Putin a promis compensaţii generoase familiilor celor care figurează pe lista celor ucişi în misiune – 12 milioane de ruble (aproximativ 160.000 de dolari).
În noiembrie, el s-a întâlnit cu mai multe mame, despre care presa rusă a spus că au fost alese cu grijă dintre susţinătorii şi oficialii Kremlinului, şi i-a spus uneia dintre ele că moartea fiului ei nu a fost în zadar.
„Cu unii oameni … nu este clar de ce mor – din cauza vodcăi sau a altceva. Când nu mai sunt, este greu de spus dacă au trăit sau nu – viaţa lor a trecut fără să fie observată”, i-a spus el. „Dar fiul tău a trăit – înţelegi? Şi-a atins scopul” – a asigurat-o preşedintele.
Un an de război | AFP: La Kiev, viaţa de zi cu zi este aproape normală
