Un tânăr din Iaşi a reușit, pornind aproape de la zero, să transforme ferma de subzistenţă a familiei în una modernă, cu bani europeni, și a ajuns să cultive sute de tone de legume care au căutare până în Germania.
„Există riscul să rămânem blocaţi cu marfa în câmp. Deci, trebuie tot timpul să te zbaţi, să te informezi, să negociezi preţul, pentru că mai avem o problemă şi cu bişniţăreala în ţară la noi”, a spus Alexandru Popoaea, la Digi24.
Tânărul a preluat pasiunea tatălui, care s-a apucat de legumicultură în anii 90, şi a transformat-o într-o afacere profitabilă. A urmat Facultatea de Horticultură, iar specializarea l-a ajutat să înţeleagă cum să treacă de la subzistenţă la competitivitate. A reuşit să obţină o finanţare europeană de 40.000 de euro.
„Deja începem să vorbim de profit, nu mai vorbim de fermă de subzistenţă. Abia acum pot să spun că suntem competitivi pe piaţă şi putem spune că e un business”, confirmă tatăl lui Alexandru, Marcel Popoaea.
„Eu am riscat, pentru că doar aşa pot să fac faţă concurenţei, că este o concurenţă mare totuşi pe legumicultură. Cu fonduri proprii îmi era practic imposibil. Să zic că în timp, dar foarte greu, pentru că este loterie. Un an poate merge mai bine, un an poate să nu meargă deloc”, a explicat tânărul fermier.
Şi-a modernizat solariile, le-a dotat cu sisteme de încălzire, iar asta îi permite să producă pe tot parcursul anului. Are mereu grijă de cea mai importantă calitate a roşiilor: gustul.
„Gustul roşiei este oferit de licopen, dar ăsta, fără fotosinteză, fără o intensitate a luminii optimă, nu este sintetizat în fruct. Ăsta oferă gust roşiei”, explică Alexandru.
A făcut eforturi să îşi găsească lanţuri de distribuţie şi a reuşit odată cu modernizarea fermei şi creşterea producţiei. Distribuie legumele în magazine, dar şi unei fabrici de procesare din Neamţ. Zacusca, murăturile şi sosurile făcute acolo din legumele cultivate de el sunt apreciate peste hotare.
„70% din producţie pleacă spre Austria, Germania, Polonia. O dau la export, pentru că acolo se caută produse româneşti. Au gust, nu sunt chimizate excesiv, nu sunt pe substrat artificial, sunt pe pământ”, explică Alexandru Popoaea.
Suprafaţa cultivată în solarii este de 1.000 de metri pătraţi, iar în câmp de trei hectare. Cultivă nu doar roşii, ci şi castraveţi, ardei, vinete, varză şi pepeni pentru murat. Anul acesta, din cauza dăunătorilor, producţia de tomate a fost cu 70% mai mică, de la 100 de tone în 2019, la 30 de tone.
Agricultura este un domeniu cu un potenţial uriaş în România, dar cu riscuri pe măsură.
În cadrul unui program guvernamental de sprijin pentru a încuraja antreprenoriatul în agricultură, tinerii fermieri pot beneficia acum de o suprafaţă de până la 50 de hectare concesionată din proprietatea statului.
Concesiunea se face prin atribuire directă tinerilor de până la 40 de ani, absolvenţi ai învăţământului de profil, în vederea înfiinţării de ferme.
