Ungaria devine tot mai importantă pentru China. Opțiunile Beijingului, în Europa, se îngustează

Sursa: Xinhua

<< Pentru urechile obișnuite cu un cor în creștere al scepticismului față de China în Uniunea Europeană, limbajul diplomaților maghiari este remarcabil. Pentru ei nu se aplică vorbele obișnuite ale oficialilor europeni despre necesitatea de a „reduce riscurile” în relațiile cu China și de a o trata ca pe un „rival sistemic”. Cooperarea dintre Ungaria și China prezintă „oportunități în loc de riscuri”, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în Beijing pe 15 mai. Wang Yi, supervizorul afacerilor externe ale Chinei, i-a spus că relațiile dintre țările lor au intrat în „cea mai bună perioadă din istorie”. >>

<< Pe măsură ce China examinează peisajul sumbru al politicii sale externe în Europa, zdruncinată de diferențe referitoare la probleme care variază de la războiul din Ucraina la abuzurile împotriva drepturilor omului în Xinjiang și acțiunile agresive ale Chinei în jurul Taiwanului, prietenia neclintită a Ungariei față de China și Rusia iese în evidență. Ungaria împărtășește viziunea Chinei conform căreia sprijinul occidental pentru Ucraina nu face decât să alimenteze conflictul în detrimentul Europei. Vorbind pentru Bloomberg, pe 23 mai, premierul Ungariei, Viktor Orban, a apărat blocarea unui pachet de asistență financiară de 540 de milioane de dolari din partea UE către Ucraina. „Nu există șanse să câștigăm acest război”, a spus el.

Alte țări din Europa de Est, cum ar fi Polonia, au împărtășit și ele abordarea mai implicată a Ungariei în relațiile cu China. Cu toate acestea, entuziasmul lor a fost diminuat de sprijinul Chinei pentru Rusia în timpul războiului din Ucraina și de sentimentul că recompensele economice ale adoptării unei poziții politice favorabile Chinei nu au fost la fel de mari ca cele așteptate.

China vede avantaje în prietenia cu Europa. UE este un partener comercial vital. Mai mult, blocul ar putea, dacă ar dori, să atenueze impactul rivalității Americii cu China prin adoptarea unei abordări mai puțin axate pe securitate. Oficialii din Beijing sunt îngrijorați de o tendință recentă – observată nu în ultimul rând în declarațiile critice comune la o întâlnire a G7 în Tokyo, pe 21 mai – de sporire a cooperării transatlantice privind China, în ciuda diferențelor dintre membrii UE cu privire la cât de departe ar trebui să meargă aceasta. În timpul unei vizite în China luna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că țările europene nu ar trebui să devină „doar să urmeze America” în ceea ce privește Taiwanul.

Dar Ungaria este specială. Viziunile asupra lumii ale domnului Orban și ale liderului Chinei, Xi Jinping, au multe în comun. Amândoi sunt autocrați (chiar dacă în grade diferite) iritați de puterea americană, dar cred că Occidentul este în declin. Împărtășesc o simpatie pentru Rusia, iar prietenii domnului Orban din lumea afacerilor ar putea avea de câștigat din încheierea unor acorduri cu regimuri autoritare.

Ungaria este bine poziționată pentru a servi interesele de politică externă ale Chinei. Ca membru al UE, are drept de veto asupra politicii externe și de securitate. A folosit acest drept pentru a dilua sau a bloca declarațiile UE critice față de China. Este, de asemenea, membră a NATO, o alianță privită cu tot mai multe îngrijorări de China. Ungaria a manifestat uneori disponibilitatea de a-și arăta disprețul și în acest sens, de exemplu, prin sprijinul acordat recent Turciei în blocarea aderării Suediei.

Așa cum o vede China, țara cu mai puțin de 10 milioane de locuitori și una dintre cele mai sărace din UE are un rol disproporționat de important de jucat. Acest lucru a devenit evident în februarie, când dl. Wang a plecat în primul său tur în străinătate de la preluarea funcției de șef al afacerilor externe ale Chinei (media de stat a confirmat promovarea sa în ianuarie; înseamnă că are un rang superior ministrului de externe, Qin Gang). A vizitat Franța, Italia și apoi Germania, unde a participat la Conferința de securitate de la Munchen, dedicată elitelor globale în domeniul politicii externe. Înainte de a se îndrepta spre Moscova, a făcut o oprire în Ungaria, unde a lăudat „politica prietenoasă cu China” a țării, potrivit presei maghiare. Dl. Szijjártó i-a mulțumit pentru sprijinul „absolut indispensabil” al Chinei în timpul pandemiei de COVID-19, inclusiv pentru furnizarea vaccinurilor fabricate în China (pe care Ungaria le-a utilizat în defavoarea consensului UE conform căruia vaccinurile COVID utilizate în bloc trebuie să obțină mai întâi aprobarea UE).

În ultimii ani, s-ar fi putut crede că evenimentele din Ungaria ar pune China pe gânduri. Dl. Orbán, care conduce țara din 2010 și a ieșit și mai puternic după o nouă victorie în alegerile generale din anul trecut, rămâne un prieten de încredere. Sondajele sugerează că ungurii se numără printre cei mai mari susținători ai Chinei din UE (faptul că mass-media majoritar pro-guvernamentală a țării sufocă opiniile sceptice față de China contribuie la acest lucru). Cu toate acestea, protestele legate de China care au avut loc la Budapesta în 2021 și recent la Debrecen, al doilea oraș ca mărime din țară, ridică întrebări cu privire la cât de durabilă va fi această sentiment. Un sondaj publicat anul trecut de Pew Research Centre, un institut american de sondare a opiniei publice, a constatat că 52% dintre respondenții din Ungaria aveau o părere negativă despre China, o creștere de 15 puncte față de 2019.

La sud de centrul orașului Budapesta, în zona semi-pustie a unui centru logistic abandonat, semne stradale aduc aminte de tulburările de acum doi ani din capitală, când anxietățile legate de China au intrat, cel puțin pentru scurt timp, în dezbaterea publică. Numele de pe aceste semne sunt provocări la adresa Chinei: „Strada Martirilor Uiguri” și „Strada Episcopului Hszie Si-kuang” (după răposatul Xie Shiguang, un catolic încarcerat timp de 30 de ani). În 2021, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, le-a dat acestor drumuri noi denumiri (de asemenea, o „Stradă Dalai Lama” și o „Stradă pentru un Hong Kong Liber”) în semn de protest față de planul de construire a unui campus al Universității Fudan din Shanghai pe terenul din apropiere. Documente oficiale, scurse în presă, arătau că edificiul ar costa 1,8 miliarde de dolari, 80% din bani provenind dintr-un împrumut chinez.

Proiectul Fudan a contribuit la mobilizarea criticilor guvernului din Budapesta, un bastion al opoziției. La trei zile după redenumirea străzilor, mii de oameni s-au alăturat unui miting pentru a denunța planul de construire a campusului. Plângerile legate de acesta au variat de la posibila restricționare a dezbaterilor academice până la pierderea terenului care fusese destinat locuințelor subvenționate pentru studenți.

Dl. Orbán părea să cedeze, agreând organizarea unui referendum privind planul. Dar după realegerea sa, în 2022, Curtea Constituțională a statuat că un astfel de referendum nu poate fi organizat deoarece el implică un acord internațional. Cu toate acestea, nu este clar dacă proiectul va continua. Unii analiști de la Budapesta spun că China, alarmată de furia publică, s-ar putea să se fi răzgândit.

Fragmentată după alegerile de anul trecut, opoziția nu dă semne că ar încerca să revigoreze interesul public. Dar în ultimele luni, în Debrecen, chiar susținătorii guvernului s-au alăturat unei campanii încă active împotriva altui proiect chinez. Acesta implică planul anunțat în august de CATL, un gigant chinez producător de baterii, de a construi o fabrică chiar în afara orașului, în satul Mikepercs, la o cost de aproximativ 7,7 miliarde de dolari. Fabrica ar produce baterii pentru vehicule electrice (VE-uri) și ar fi cea mai mare astfel de unitate din Europa. În demersurile Ungariei de a dezvolta industria de VE-uri, alți investitori s-au arătat interesați. Anul trecut, compania germană BMW a început construcția unei fabrici de VE-uri și baterii în valoare de 2 miliarde de dolari în Debrecen. În acestă lună, o altă companie chineză, EVE Energy, a anunțat că va înființa o fabrică de baterii în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru a alimenta fabrica BMW.

Unii locuitori sunt îngrijorați de impactul potențial al proiectului CATL asupra mediului înconjurător local și asupra resurselor de apă limitate din zonă. Aceștia au organizat proteste și i-au întrerupt pe oficialii locali, în cadrul audierilor publice. „Deschiderea către Est este o greșeală”, spune un activist, medic în vârstă de 60 de ani, referindu-se la politica lui Orban de promovare a afacerilor cu China și alte țări asiatice. „Cultura maghiară este cultură europeană”.

La Budapesta, însă, susținătorii opoziției afirmă că se îndoiesc de faptul că protestele din Debrecen vor reprezenta o provocare pentru dl. Orban sau pentru guvernul Chinei. Ei spun că mass-media acordă puțină acoperire acestor evenimente. Pentru FIDESZ, orice dificultate politică rămâne în mare parte la nivel local. Politicienii din opoziție au criticat și alte proiecte, în valoare de miliarde de dolari, care implică companii chineze: o nouă legătură feroviară între Budapesta și Belgrad, în vecina Serbia (lucrările pe partea ungară au început în 2021). Aceștia spun că proiectul este supraevaluat și sunt îngrijorați de favoritismul în atribuirea contractelor, dar China consideră acest proiect ca fiind un punct de referință pentru partea europeană a Belt and Road, proiect pentru care dl. Orban este un susținător entuziast.

Având în vedere schimbările de atitudine ale Europei față de China, este probabil ca dl. Xi să facă unele ajustări. În ciuda izolării politice a dl. Orban în Europa, acesta nu dă niciun semn că se distanțează de China. Atât timp cât el va rămâne la putere, Ungaria va fi un aliat util. „Studierea poziției sale față de China ar putea oferi lecții pentru dezvoltarea unor relații bune între China și alte țări europene”, au scris doi cercetători chinezi, într-un articol publicat în acest an într-un ziar al Partidului Comunist. O lecție evidentă ar fi că guvernele pro-ruse și illiberale devin prieteni de încredere. Opțiunile Chinei în Europa se îngustează. >>

George Friedman | Următoarea fază a confruntării dintre SUA și China. Faza în care aparențele contează, iar SUA trebuie să fie foarte modeste

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here