Vești bune pentru românii din Ucraina. Comisia de la Veneția cere Kievului să schimbe legea privind limba națională

Palatul Mitropolitan din Cernăuți, unde s-a semnat declarația de unire a Bucovinei cu România sursa: Wikimedia Commons

Legea privind limba de stat a Ucrainei, semnată de fostul preşedinte Petro Poroşenko, trebuie modificată, sunt de părere experţii Comisiei de la Veneţia. În opinia acestora, actul normativ nu a reuşit să asigure echilibrul între răspândirea limbii ucrainene şi garantarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor, scrie Ukrinform, citat de TVR Moldova.

Legea privind „Garantarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat” a fost semnată de fostul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko şi a intrat în vigoare la 16 iulie 2019. Ea asigură dominaţia limbii ucrainene în cultură şi în educaţie. În virtutea legii, limbile minorităţilor naţionale îşi pierd statutul de limbi de comunicare interetnică.

Experţii Comisiei de la Veneţia în raportul lor, recunosc faptul că, în Ucraina, politica lingvistică reprezintă o problemă complexă, sensibilă şi politizată, în special „în contextul conflictului prelungit cu Rusia”. Experţii salută faptul că legea prevede măsuri pozitive pentru dezvoltarea limbii ucrainene, obligând statul, printre altele, să ofere fiecărui cetăţean posibilitatea de a învăţa limba prin sistemul de educaţie, prin cursuri gratuite şi prin facilitarea accesului la filme şi alte produse culturale în limba ucraineană.

Experţii Comisiei de la Veneţia constată că legea oferă minorităţilor naţionale posibilitatea de a folosi limbile lor materne. În acelaşi timp, ei amintesc faptul că trebuie să fie asigurate drepturi suplimentare pentru folosirea limbilor, în legea privind drepturile minorităţilor naţionale. Dar, care, deocamdată, nu a fost adoptată. Experţii recomandă elaborarea ei în cel mai scurt timp şi evaluarea posibilităţii ca, până la adoptarea acestei legi, să fie suspendată acţiunea legii privind limba de stat.

CITEȘTE ȘI: Școlile românești din Ucraina vor trece la predarea în ucraineană

Specialiștii arată, totodată, că orice diferenţă în utilizarea limbilor trebuie să fie argumentată rezonabil, dar că, deocamdată, acest principiu nu se aplică în totalitate. Drept exemplu, specialiştii subliniază că, până la 1 septembrie 2023, studenţii ucraineni vorbitori în limbile ţărilor Uniunii Europene vor avea dreptul de a-şi continua studiile în acele limbi, dar, acest drept nu este valabil pentru cei care vorbesc alte limbi materne, precum ruşii.

Experţii arată, totodată, că regula ce stabileşte responsabilitatea pentru denaturarea intenţionată a limbii ucrainene în documentele şi textele oficiale, trebuie să fie eliminată. De asemenea, se propune revizuirea cotei de conţinut în limba ucraineană: după intrarea în vigoarea a legii în totalitatea ei, ponderea limbii ucrainene în emisiunile posturilor naţionale de radio şi televiziune ar urma să fie de 90%.

În plus, Comisia arată că persoanelor private trebuie să li se permită folosirea limbilor minorităţilor naţionale în comunicarea dintre ele, inclusiv când sunt văzute şi auzite de alţii, în locuri publice, posibilitatea de a distribui materiale electorale în alte limbi decât cea ucraineană nu trebuie limitată la teritoriile unde trăiesc comunităţi minoritare. Experţii cer inclusiv anularea regulii privind publicarea simultană în limbile minorităţilor naţionale şi în limba ucraineană, în aceeaşi zi.

Legea adoptată este criticată de autorităţile din Polonia şi Ungaria. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că, deşi dezvoltarea limbii ucrainene trebuie să fie o prioritate şi ea trebuie să fie singura limbă de stat, trebuie să se verifice dacă legea corespunde prevederilor constituţionale.

Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, atunci când s-au întâlnit în marja reuniunii Adunării Generale a ONU, au discutat și despre situația românilor din Ucraina. Doar că acest subiect a cam fost ignorat de Kiev.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here