Aproape cinci ani de studii efectuate în adâncurile Atlanticului au dezvăluit 12 specii noi pentru știință, informează BBC.
Este vorba despre noi tipuri de muşchi, moluşte şi corali care până acum nu au putut fi observate deoarece fundul mărilor şi oceanelor rămâne, în continuare, extrem de puţin explorat.
„Putem spune că avem hărţi mult mai bune şi exacte cu suprafaţa Lunii şi planetei Marte, decât cu fundul mărilor”, a declarat George Wolff, oceanolog de la Universitatea din Liverpool, implicat în acest proiect de cercetare, la care au participat cercetători din 13 ţări.
„Practic, de fiecare dată când te aventurezi în adâncurile oceanului, descoperi ceva nou – şi nu doar simple specii individuale, ci întregi ecosisteme”
Câteva descoperiri cheie din adâncurile Oceanului Atlantic:
- Specii noi: „Cel puțin” 12 specii noi de adâncime. S-au găsit aproximativ 35 de noi specii, în zone în care anterior nu erau cunoscute.
- Schimbări climatice: încălzirea oceanelor, aciditatea și scăderea disponibilității surselor de hrană se vor combina pentru a schimba și reduce în mod semnificativ disponibilitatea habitatelor adecvate pentru speciile de adâncime, până în 2100
- Orificiile hidrotermale: Oamenii de știință au descoperit un câmp al acestor izvoare termale de pe fundul mării, în Azore. Câmpurile hidrotermale sunt zone importante de productivitate biologică relativ ridicată care găzduiesc comunități complexe în mijlocul vastului ocean adânc
*Orașele din adâncuri
„Am descoperit adevărate comunităţi marine formate din bureţi de mare şi corali care formează adevărate oraşe în adâncurile mării”, a declarat profesorul Murray Roberts de la univeristatea din Edinburgh, liderul proiectului de cercetare numit Atlas. „Toate acestea întreţin viaţa marină, deoarece peştii se folosesc de astfel de locuri pentru a depune icre”.
„Dacă aceste «oraşe» sunt distruse în urma acţiunilor omului, peştii nu se vor mai putea înmulţi, ceea ce va afecta întregul ecosistem”, a adăugat Roberts.
Oamenii de ştiinţă au avertizat însă că noile specii descoperite s-ar putea afla deja în pericol de dispariţie, din cauza schimbărilor climatice.
Preluarea dioxidului de carbon din atmosferă de către oceane duce la creşterea acidităţii acestora, cu efecte corozive asupra coralilor, de pildă.
Savanţii au arătat că „nu e încă prea târziu să protejăm aceste specii speciale”, laolaltă cu habitatele pe care acestea le ocupă.
„Aşa cum înţelegem rolul pe care pădurea tropicală îl joacă în biodiversitatea de la suprafaţă, trebuie să înţelegem şi rolul pe care îl joacă fundul mărilor şi oceanelor – deoarece toate acestea sunt conectate”, a spus Roberts.
„Fiind locul de naștere al biologiei de adâncime și leagănul oceanografiei, Atlanticul de Nord este locul pe care ar trebui să-l cunoaștem cel mai bine, dar numai în ultimii 20 de ani am descoperit cât de variate și vulnerabile sunt în realitate habitatele sale de adâncime”, este de părere Murray Roberts, coordonatorul proiectului Atlas.
*Încetinirea curenților oceanici
Proiectul a implicat cercetători din 13 țări din Atlantic – combinând chimia și fizica oceanelor, precum și descoperirea biologică, pentru a afla cum se schimbă mediul oceanic pe măsură ce lumea se încălzește și pe măsură ce oamenii exploatează mai mult din adâncime pentru pescuit și extracție de minerale .
Studierea curenților oceanici și a depunerilor de fosile pe fundul mării a arătat că principalii curenți din Atlanticul de Nord au încetinit dramatic ca răspuns la schimbările climatice.
„Implicațiile sunt complicate, dar potențial conexiunile dintre ecosisteme sunt reduse”, a explicat prof. Roberts, deoarece curenții oceanici sunt autostrăzile care leagă diferite habitate între ele în vastitatea oceanului profund.
*În afara razei vizuale
„Valoarea tuturor acestor descoperiri este că ne permite să înțelegem ce am putea risca să pierdem”, a declarat prof. Claire Armstrong, economist în resurse naturale de la Universitatea din Tromsø.
„Oceanul adânc poate fi atât de scăpat de vedere și de minte încât nu suntem cu adevărat conștienți de ceea ce facem mediului său și de consecințele a ceea ce facem”.
Cu o populație globală în creștere, poluare în creștere și zone emergente de activitate comercială în adâncul mării, inclusiv prospectarea unor produse utile din punct de vedere medical și industrial, oamenii de știință spun că este vital să completăm lacunele din cunoștințele noastre oceanice.
Oceanul nu este o resursă nesfârșită, a adăugat prof. Armstrong. „Conservarea și cunoașterea a ceea ce am putea avea nevoie în viitor este foarte, foarte dificil”.
