O tehnică inovatoare ar putea face lumină asupra stării mentale actuale a liderului de la Kremlin, scrie ziare com.
Cu ajutorul Risk Management Technologies, site-ul Nikkei Asia a analizat 1 oră și 19 minute de mostre de voce ale lui Vladimir Putin, înregistrate între 1 februarie și 18 martie. Analiza relevă că nivelul de stres al liderului de la Kremlin pare să fi început să crească cu câteva zile înainte de invazia Ucrainei (24 februarie), apoi brusc în timpul înăspririi sancțiunilor economice de la începutul lunii martie.
Modificările stării psihologice pot afecta corzile vocale, pot modifica vocea și pot face posibilă analizarea unor comportamente greu de identificat prin simpla analiză a gesturilor. Ca punct de referință, analiștii au folosit un discurs al lui Vladimir Putin la Adunarea Generală a ONU în 2020. Din acest instrument de comparație, au văzut că o schimbare semnificativă a avut loc cu trei zile înainte de invazie, la o ședință a Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
În cadrul acestei întâlniri oficiale, mai mulți miniștri s-au exprimat asupra chestiunii recunoașterii sau nu a republicilor Donețk și Lugansk. Potrivit lui Kanji Okazaki, șeful Risk Management Technologies, vocea președintelui rus a fluctuat între niveluri ridicate de stres și niveluri mai scăzute, indicând instabilitate în starea sa psihologică.
Analiza Nikkei a acordat atenție și gesturilor liderului de la Kremlin. Ikuo Daibo, expert în legăturile dintre limbajul corpului și psihologie, spune că în cadrul acestei întâlniri, președintele rus și-a susținut propria greutate cu mâinile sprijinite pe birou. „Era hotărât să-și apere alegerile”, conchide el.
În cele din urmă, pe 18 martie, în cadrul discursului de aniversare a anexării Crimeei, în fața a peste 200.000 de oameni, nivelul lui de stres părea să fie mai scăzut, iar analiza gestuală indică faptul că mintea lui era „întoarsă spre interior”.
Cercetările științifice privind legăturile dintre analiza vocii și starea mentală pot merge până la identificarea depresiei la unii oameni. Studiile arată că rezultatele acestui tip de analiză sunt foarte apropiate de ceea ce subiecții declară despre ei înșiși.
