Acasă Actualitate VIDEO | Iohannis: Vom face toate demersurile pentru Schengen. Relaţia cu Japonia...

VIDEO | Iohannis: Vom face toate demersurile pentru Schengen. Relaţia cu Japonia va deveni Parteneriat Strategic / Principalele direcții în politica externă a României, pe 2023

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că anul 2023 va fi un an important pentru revigorarea relaţiilor României cu prietenii şi partenerii tradiţionali din Asia de Sud şi Sud-Est, Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină. Șeful statului a afirmat, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, că succesul din 2022 privind MCV trebuie completat anul acesta cu binemeritata aderare la Schengen. Acesta a subliniat că România şi cetăţenii săi merită să fie în Schengen. Preşedintele a mai precizat că anul 2023 nu va fi simplu, ci va testa în continuare capacitatea statelor de a răspunde la provocări şi a dat asigurări că sprijinul pentru Ucraina va continua atât cât va fi nevoie.

Textul integral al discursului: 

„Îmi face o deosebită plăcere să vă întâlnesc din nou la început de an pentru a împărtăși cu dumneavoastră această retrospectivă anuală a realizărilor politicii externe românești, precum și așteptările și obiectivele noastre prioritare pentru anul 2023.

Anul 2022 a fost un an al transformărilor profunde, provocate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, un an care a testat capacitatea noastră de reacție și reziliență. După 24 februarie 2022, Europa și lumea întreagă nu mai sunt și nu vor mai fi la fel. Mediul de securitate a fost subminat de o manieră fără precedent.

Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse în plan economic, energetic și alimentar.

Anul 2022 a fost și un an al curajului în fața invaziei ruse, un an al apărării democrației și al principiilor suverane, un an al unității de acțiune și al solidarității.

Valorile noastre democratice au fost atacate direct și am reacționat fără ezitare. Încă din prima zi a războiului, România s-a implicat activ în reacția comunității internaționale democratice și în procesul de adaptare strategică impus de noua realitate de securitate.

A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca țară pe plan extern, România acționând imediat, ferm și decisiv. Am gestionat exemplar, aș spune, printr-un răspuns multidimensional, o situație fără precedent la frontiera Uniunii Europene și a NATO. Iar profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global.

Împreună, cetățeni și autorități, am oferit sprijin de urgență refugiaților din Ucraina și populației ucrainene, inclusiv prin hub-ul umanitar organizat cu succes la Suceava. Peste 3,3 milioane de cetățeni ucraineni au trecut granițele noastre până în prezent. Am asigurat rapid un pachet cuprinzător de măsuri pentru primirea și protecția acestora. Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea și empatia dovedite.

Pentru evitarea unei crize alimentare globale majore, România a facilitat tranzitul cerealelor ucrainene spre statele vulnerabile – peste 11 milioane de tone de produse agricole au trecut până acum prin țara noastră, adică aproximativ jumătate din volumul total tranzitat prin inițiativa europeană a Coridoarelor de Solidaritate.

În tot acest timp am discutat constant cu Președintele Zelenski, iar în iunie 2022, la Kiev, alături de liderii Franței, Germaniei și Italiei, am arătat concret solidaritatea și susținerea României pentru Ucraina, inclusiv pentru parcursul său european. Am depus eforturi susținute care au contribuit la decizia istorică luată de Consiliul European în iunie 2022 prin care a fost acordat statutul de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei.

Acțiunile și inițiativele diplomatice ale României au fost ferme pentru tragerea la răspundere și izolarea Rusiei. Astfel, am susținut activ sancțiunile adoptate în plan european și folosirea instrumentelor dreptului internațional.

La nivelul Uniunii Europene, ne-am implicat ferm în gestionarea crizelor generate de acest război.

Rusia a utilizat energia ca armă de șantaj. Împreună cu partenerii noștri am găsit însă soluții pentru reducerea semnificativă a dependenței energetice de Rusia, pentru asigurarea securității aprovizionării și a unor prețuri accesibile pentru populație.

2022 a fost un an edificator și pentru NATO. Utilitatea și relevanța Alianței ca garant al securității noastre au devenit mai clare ca niciodată. Astfel, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, prin sporirea prezenței aliate în cadrul unor structuri noi, întărite, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre.

Crearea și operaționalizarea Grupului de Luptă din România este un succes al acțiunii noastre politico-diplomatice. Vreau să mulțumesc și cu acest prilej aliaților care au demonstrat solidaritate și au decis să trimită trupe pe teritoriul României. În prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.

Mulțumesc partenerilor noștri strategici, Statelor Unite ale Americii, pentru contribuția importantă la securitatea României, și respectiv Franței, care și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO din România și a desfășurat trupe și echipamente militare.

De asemenea, mulțumesc Poloniei, Portugaliei, Olandei, Belgiei, Italiei, Spaniei, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Luxemburgului și Macedoniei de Nord pentru trupele trimise sau care urmează a fi trimise.

Importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la Reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România.

Reuniunile Formatului B9 și-au dovedit, din nou, relevanța în contextul geostrategic regional și în ceea ce privește coordonarea transatlantică. De altfel, am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple.

În 2022 am marcat 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Extinderea și aprofundarea în continuare a acestuia reprezintă un obiectiv comun al României și al Statelor Unite, după cum am constatat și cu ocazia vizitelor efectuate anul trecut la București de Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, în martie, precum și de Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în noiembrie.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Și în 2022 România a fost alături de cetățenii Republicii Moldova. Am susținut Republica Moldova prin acțiuni concrete în plan bilateral, prin asistența pe multiple planuri – amintesc aici că asigurăm peste 80% din necesarul de energie electrică –, prin crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, alături de Germania și Franța, precum și în plan european.

Acordarea statutului de candidat a fost un succes la care am contribuit substanțial și decisiv.

Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a fost reconfirmată și importanța strategică a Balcanilor de Vest. Lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Albania și Macedonia de Nord, în iulie, și acordarea statutului de stat candidat pentru Bosnia și Herțegovina, în decembrie, sunt decizii pe care le-am susținut personal.

În plan multilateral, România a obținut începerea discuțiilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a depus, la finalul anului trecut, Memorandumul Inițial. Toate acestea sunt rezultatele eforturilor diplomației române și ale întregului spectru instituțional românesc. În anul 2023 vom continua aceste eforturi în ritm accelerat.

De asemenea, în 2022 am câștigat alegerile pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, pentru perioada 2023-2025.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

România își va urmări și în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali: creșterea rolului și a influenței în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari și mai ales uniți.

Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional și cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina și Republica Moldova, inclusiv aspirațiile lor europene și euroatlantice, după caz.

Repet aici ceea ce am transmis la Kiev și la Chișinău – România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar.

La nivel european, am încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate și pregătită să facă față provocărilor viitorului.

Urăm succes Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice și a statului de drept, față de care România însăși este profund atașată.

Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României și al cetățenilor săi este în Schengen.

Mulțumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit și contăm pe sprijinul dumneavoastră și în continuare. Reafirm și în acest cadru că vom face toate demersurile care țin de noi, pe toate palierele și la toate nivelurile, astfel încât România să obțină o decizie favorabilă pentru aderarea la spațiul Schengen.

România este, cu siguranță, o parte importantă a soluției la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european. Am contribuit și contribuim consistent la întărirea securității Uniunii.

Pe lângă consolidarea dimensiunii securitare, Uniunea are nevoie în continuare de soluții pentru a asigura competitivitatea, o bază industrială solidă, tranziția verde și tranziția digitală.

Securitatea energetică rămâne prioritară.

Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat și tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetățenilor.

Există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât și în plan european.

Un exemplu elocvent îl reprezintă Acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, a cărui semnare am găzduit-o luna trecută, în prezența Președintei Comisiei Europene. Acest Acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră. Este, totodată, un exemplu de proiect european care poate contribui la reziliența noastră comună.

Sunt teme prioritare pentru România, alături de un grad cât mai ridicat al investițiilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin fondurile europene clasice, esențiale pentru creșterea noastră economică. Numai anul trecut au intrat în economia românească peste 11 miliarde de euro prin aceste fonduri.

Reziliența noastră nu înseamnă numai securitate, în sensul mai larg, ci și o economie solidă, orientată spre viitor și capabilă să facă față oricăror potențiale șocuri.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Pe palierul NATO, vom urmări implementarea deplină a deciziilor Summitului de la Madrid, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a Summitului de la Vilnius.

Vom asigura îndeplinirea angajamentelor naționale care ne revin, în coordonare strânsă cu aliații noștri, în direcția unei posturi consolidate pe Flancul Estic.

De asemenea, vom promova, în continuare, importanța strategică a Mării Negre și vom continua susținerea politicii ușilor deschise a NATO.

Așa cum am mai spus, apărarea începe de acasă. De aceea, România a crescut, începând deja cu acest an, bugetul dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din Produsul Intern Brut.

Anul 2023 va fi unul important și pentru dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite. Evoluțiile din 2022 au fundamentat o agendă extinsă și pragmatică în perspectiva viitoarei runde a Dialogului Strategic dintre România și SUA, prevăzute să se desfășoare la București în această primăvară.

Vom aprofunda, în 2023, relațiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanță strategică: Franța, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria și statele baltice. De asemenea, vom continua să dezvoltăm relațiile de cooperare cu partenerii noștri strategici din Caucazul de Sud – Georgia și Azerbaidjan, și vom acționa pentru revitalizarea relațiilor tradiționale cu Armenia.

La intersecția demersurilor noastre în plan european și regional va continua să se afle Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Inițiativei. Dorim să reconfirmăm Inițiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiții și interconectare strategică pe axa Nord-Sud și de conectivitate cu partenerii Inițiativei.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Mediul internațional este într-o profundă schimbare. În 2023 acțiunea globală devine și mai relevantă.

Calea cea mai bună de a gestiona provocările momentului precum criza energetică, alimentară, economică sau climatică este cooperarea internațională, în spiritul solidarității și al responsabilității comune.

Izolarea nu poate fi soluția. Avem nevoie de un dialog deschis și sincer cu partenerii de pe alte continente, pentru a înțelege preocupările lor și pentru a identifica împreună căi de acțiune. Problemele globale se soluționează prin acțiuni globale. În egală măsură, avem nevoie de o consolidare a relațiilor economice și de investiții.

Anul care tocmai a început va fi important pentru revigorarea relațiilor noastre cu prietenii și partenerii tradiționali din Asia de Sud şi Sud-Est, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină.

2023 va marca ridicarea relațiilor cu Japonia la un nivel superior, de parteneriat strategic. Vom continua amplificarea relației cu Coreea de Sud, cu care celebrăm 15 ani de parteneriat strategic, vom lucra pentru consolidarea Parteneriatului extins cu India, precum și a relației cu Vietnam.

La 75 de ani de relații neîntrerupte cu Statul Israel, vom lucra împreună pentru a da și mai multă consistență cooperării noastre bilaterale, de natură strategică.

Ne propunem să intensificăm seria de contacte la nivel înalt cu statele din Golf, cu Egiptul, Iordania și țările din Magreb, precum și cu statele africane sub-sahariene, care să ducă la relansarea prezenței României în Africa.

Este timpul să adoptăm o nouă abordare a acestui continent crucial pentru viitorul omenirii, inclusiv printr-o nouă Strategie a României pentru Africa.

Totodată, dorim să transmitem un semnal puternic partenerilor şi prietenilor noștri latino-americani și caraibieni privind hotărârea României de a contribui la dinamizarea dialogului politic și a cooperării bilaterale.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Acordul de la Paris privind schimbările climatice reprezintă repere comune de acțiune pentru anii următori, în întregul sistem ONU, iar România va fi un actor implicat în aceste domenii.

Tot în registru multilateral, ne propunem să valorificăm cei 30 de ani de apartenență la Organizația Internațională a Francofoniei.

Doamnelor și domnilor ambasadori,

În actualul context geopolitic turbulent și imprevizibil, România s-a adaptat rapid și a avut o contribuție solidă, credibilă și vizibilă pe scena regională, europeană și internațională.

Vom continua, acționând cu fermitate, să ne consolidăm capacitatea de apărare a intereselor strategice.

Reamintesc și obiectivul asigurării, la standard european, a drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești din vecinătate.

În gestionarea provocărilor comune, dialogul, cooperarea și solidaritatea rămân esențiale, iar rolul dumneavoastră în consolidarea relațiilor dintre statele noastre rămâne primordial. Vă doresc mult succes în anul care urmează și vă urez multă sănătate și un an 2023 mai pașnic, mai bun și mai prosper.

Aceleași urări le adresez și diplomaților români. Contez pe contribuția dumneavoastră activă și rapidă pentru a ne îndeplini obiectivele de politică externă.

Vă mulțumesc tuturor! La mulți ani!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here