Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că există premise bune ca Guvernul să primească un aviz mult mai repede, de la CSM, pe proiectul pensiilor magistraţilor astfel că îşi propun ca săptămâna viitoare, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri cel târziu, să declanşeze procedura de angajare a răspunderii în Parlament, anunță News.ro.
”Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiţii, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri, cel mai târziu, pe data de 28, să declanşăm procedura de angajare a răspunderii guvernului pe acest proiect”, a spus şeful Executivului.
Premierul a precizat că proiectul conţine două elemente importante, care au fost în discuţia publică şi data trecută.
”Primul este termenul de intrare în vigoare şi al doilea este procentul maxim al pensiei din salariul net. Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul preşedinte cu reprezentanţii magistraţilor, în care s-au discutat aceste aspecte şi având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziţie, faţă de 10 ani, cu cât era prevăzută perioada de creştere treptată a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, am propus şi am acceptat o perioadă de tranziţie de 15 ani. Prin urmar, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an şi deci peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generaţie trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an, de acum înainte. Am acceptat această solicitare şi alte două aspecte, dar care nu sunt relevante”, a spus Ilie Bolojan.
El a mai afirmat că al doilea aspect important este procentul maxim.
”Am rămas pe procentul iniţial, ca pensia în magistratură să nu depăşească 70% din ultimul salariu net”, a anunţat premierul.
Potrivit premierului, ”sunt trei motive importante pentru care acest proiect a fost promovat, pe de o parte, termenul de 28 care este un termen de respectare a unui jalon şi ţine de accesarea unor fonduri europene iar al doilea element de bază ţine de corectarea unei nedreptăţi, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani şi pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care ţin de nedreptăţi şi trebuie corectate”.
”De asemenea, al treilea element ţine de a avea o economie pusă pe baze sănătoase şi un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori”, a completat Bolojan.
”În condiţiile în care nu se va primi avizul, va trebui să aşteptăm acest termen. Sper, deci, aşa cum am încercat în această perioadă, ca toţi cei care suntem implicaţi să avem un comportament responsabil şi să derulăm această procedură în condiţii normale” a mai afirmat Bolojan.
Ilie Bolojan: Pachetul fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pachetul fiscal, care a fost contestat din nou la CCR, stă la baza bugetului pe anul viitor, el precizând că adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro.
”În ceea ce priveşte pachetul fiscal, suntem în situaţia în care, aşa cum ştiţi, pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestaţiilor care a fost depuse la Curtea Constituţională şi ca urmare a deciziei Curţii de a declara articolul care se referă la testarea pantografului a îngajaţiilor de la ANAF, ca neconstituţional. În Parlament, aşa cum ştiţi, au fost scoase acele articole care au fost declarate neconstituţionale, nu s-a făcut nici o altă modificare. Prin urmare, pornind de la premiza că foarte probabil acest pachet, pentru că nu s-a făcut nicio altă modificare, subliniez, va fi declarat constituţional, el parcurgând verificarea la prima contestaţie, şi faptul că s-a dat un termen data de 10 decembrie este un lucru bun, din două motive. Pe de o parte, pentru că acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro”, a spus premierul într-o conferinţă de presă.
Ilie Bolojan a precizat că una din prevederile din pachet se referă la respectarea unui jalon privind taxarea poluării, care dă un discount de aproximativ 20% la impozitarea pe maşinile noi şi vine cu o penalizare de până la 20% pentru maşinile foarte vechi.
”Adoptarea acestui jalon este o condiţie pentru depunerea acestei cereri numărul 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituţional, aşa cum am spus, pornim de la premiza că aşa ar trebui să se întâmple, vom depune această cerere în aşa fel încât în cursul lunii februarie, la final, România să-şi încaseze aceşti bani”, a arătat Bolojan, el adăugând că încasarea acestor bani este foarte importantă pentru a asigura investiţiile, pe parcursul anului viitor.
Premierul Bolojan, despre creşterea impozitelor pe proprietaţi la persoanele fizice, de la începutul anului viitor: Era necesară, era un angajament al României, încă de anii trecuţi / Ponderea acestor impozite în PIB, mult mai mică decât media UE
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, despre creşterea impozitelor pe proprietaţi la persoanele fizice, de la începutul anului viitor, că era necesară această măsură, pentru că era un angajament al României, încă de anii trecuţi, pentru că ponderea acestor impozite în PIB, era mult mai mică decât media UE.
Premierul a a declarat că primele două pachete, cel adoptat în iulie şi cel din august, care parţial a intrat în vigoare şi parţial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului uşoară, care au însemnat o creştere de preţuri din punct de vedere al bugetului de stat.
”Aceste măsuri s-au dovedit corecte şi au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestru al treilea, faţă de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din TVA cu 11%, iar contribuţiile pe Casa de sănătate, unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a arătat premierul.
El a menţionat că, ”în condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”.
”Nu putem corecta acest deficit, care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% şi anul viitor ne propunem să se apropie de 6%, decât prin măsuri de scădere a cheluielilor, pentru a evita noi taxe şi noi impozite, pe care guvernul nu doreşte să le stabilească”, a ţinut să menţioneze premierul. El a mai spus că acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administraţie, baza bugetului pe anul viitor.
Şeful Executivului a subliniat că, în ceea ce priveşte pachetul fiscal, este prevăzută încă din august o creştere a impozitelor pe proprietaţi la persoanele fizice, de la începutul anului viitor. Această creştere era necesară, era un angajament al României, încă de anii trecuţi, pe de o parte pentru că aveam raportat la puterea de cumpărare cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice, aveam o pondere a acestor impozite în PIB mult mai mică decât media UE şi toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autorităţile locale, acolo unde cetăţenii locuiesc. Ce reprezintă practic ele? Ele reprezintă contribuţia fiecărui cetăţean la ceea ce se face în fiecare localitate. Şi dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc reţele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează şcoli, se anvelopează locuri de locuinţe, se lucrează la spitale şi aşa mai departe. Aceste investiţii sunt finanţate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naţionale”, a arătat Bolojan.
Bolojan: Acolo unde se dovedeşte că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duşi în spate de către alţii, aceste posturi nu mai merită să rămână finanţate. Ele trebuie desfinţate. Acesta este adevărul
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că analiza administraţiei arată că peste tot este loc de mai bine, şi nici o instituţie nu trebuie să evite evaluarea activităţii şi a modului în care poate să-şi reducă cheltuielile, iar acest lucru este valabil şi în administraţiile locale, şi în administraţia centrală, în toate ministerele. Acolo unde se dovedeşte că avem personal în plus, acolo unde se dovedeşte că avem oameni care nu performează, care sunt duşi în spate de către alţii şi care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanţate din bugetele de stat, ele trebuie desfinţate, a mai spus premierul.
Premierul Ilie Bolojan a declarat despre componenta de reducere de cheltuieli, pe care o prevede acest pachet de măsuri fiscaă, că, în ciuda tuturor întârzierile şi discuţiile legate de adoptarea lui, ”nu trebuie să fugim de aceste lucruri”.
”Eu cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază. Analiza administraţiei arată că peste tot, subliniez, peste tot, este loc de mai bine, şi nici o instituţie nu trebuie să evite evaluarea activităţii şi a modului în care poate să-şi reducă cheltuielile. Aceasta este valabil şi în administraţiile locale, şi în administraţia centrală, în toate ministerele. Asta înseamnă că, acolo unde se dovedeşte că avem personal în plus, acolo unde se dovedeşte că avem oameni care nu performează, care sunt duşi în spate de către alţii şi care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanţate din bugetele de stat. Ele trebuie desfinţate. Acesta este adevărul”, a anunţat premierul.
”Acolo unde se constată acest lucru, acolo unde pot fi reduse cheltuielile de personal sau nu, corectând acumulări negative, peste tot, trebuie făcut acest lucru, în aşa fel încât, anul viitor, dacă anunţăm la începutul anului un buget şi o ţintă de buget, să avem garanţia că şi la jumătatea anului şi la sfârşitul anului ne apropiem de acea ţintă”, a adăugat Bolojan.
El a menţionat că ”este singura şansă pentru a recâştiga credibilitatea noastră financiară şi bugetară, pentru a ne reduce dobânzile”.
”S-au redus în aceste trei luni de zile cu câteva puncte procentuale, dar le putem reduce şi mai mult, având în vedere că gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici, dar pentru asta creditorii noştri trebuie să ne perceapă că suntem serioşi, că avem grijă de bani, că nu-i risipim”, a mai spus şeful Executivului. Premierul a spus că ”a văzut acest subiect legat de reducerea cheltuielilor cu 10%, care s-a transformat în percepţia că se vor reduce cu 10% toate salariile, ceea ce nu are nici o legătură cu realitatea şi nu-şi propune să facă Guvernul”. ”Într-o primărie unde se constată că numărul de angajaţi depăşeşte norma care va fi stabilită şi pe care alte primării o respectă, acolo, sigur, pot fi desfinţate posturile sau primăriile pot să-şi verifice sporurile sau grilele de salarizare. Dar acolo unde sunt în plus şi unde alte primării pot să lucreze, consider că impozitele cetăţenilor trebuie să plece din investiţii şi nu în salariile unor oameni care nu justifică posturile, indiferent că e vorba de o primărie mare sau de o primărie mica”, a arătat Ilie Bolojan.
El a dat ca exemplu reducerea de la Guvern pe chirii.
”Plăteam pe maşini, la început de an, 840 de milioane chirii pe lună, am redus la jumătate numărul de maşini, am plătit jumătate din chirie şi în ultima fază au fost anulate contractele de închiriere cu RAPPS, s-a făcut un alt contract de închiriere şi faţă de valoarea iniţială s-a redus doar la 10%, plătind faţă de cât am plătit la începutul anului. Nu s-a surpat Cancelaria, nu s-a întâmplat nimic deosebit, doar că în fiecare an, de acum înainte, dacă se merge pe această linie, în fiecare lună plătim doar 10%, deci 700 de milioane lunar, economie la un singur capitol. Poate părea puţin la nivelul unui buget de stat, dar vă rog să vă gândiţi ce înseamnă ca fiecare autoritate, fiecare companie să facă acest lucru”, a subliniat el.
Premierul s-a referit şi la sporurile pe fonduri europene.
”Accesarea fondurilor europene, pentru mulţi, n-a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care îi premiau pe cei care accesau fonduri europene. Şi premierea a devenit un scop. Din punctul meu de vedere, n-a fost normal (..) tot Ministerul Fondurilor Europene să ia nişte sporuri care, practic, le-au dublat salariile din ultimii ani. Ori nu poţi să-ţi dublezi salariile, dacă n-ai făcut performanţă. Sunt de acord să ai bonusuri de salarizare, creşti în sectorul privat sau public, dar astea trebuie să fie dublate de rezultate, de productivitate, de performanţă. Şi faptul că acolo s-au redus sporurile, consider că a fost un lucru bun şi a fost un lucru echitabil. Ceea ce ar trebui să întâmple în continuare este să ia sporuri la nivelul maxim doar cei care fac performanţă. Iar departamentele de peste tot care nu-şi fac treaba, care nu accesează finanţări, să fie penalizate. Adică să nu ia aceste bonusuri”, a spus Bolojan.
Bolojan afirmă că adoptarea unei legi care schimbă condiţiile de pensionare a magistraţilor „nu e o problemă de o persoană sau de alta”: Este o problemă care ţine de societatea românească şi de realităţi pe care nu le putem nega
Premierul Ilie Bolojan afirmă că adoptarea unei legi care schimbă condiţiile de pensionare a magistraţilor „nu e o problemă de o persoană sau de alta”, ci „este o problemă care ţine de societatea românească şi de realităţi care nu pot fi negate”. El adaugă că, dacă noua propunere legislativă va fi atacată la Curtea Constituţională, speră ca judecătorii CCR să facă o analiză pe fond.
„Nu voi relata discuţiile pe care le-am avut în dialogul de la Palatul Cotroceni, dar vă pot spune că 65% din salariul brut, vă rog să calculaţi, se apropie practic aproape de sută la sută din net, deci peste 90% din net. Or, cred că nici dvs. nu ştiţi situaţii în care, în lumea normală, în lumea de pensii contributive, o pensie este cât ultimul salariu”, a afirmat primul ministru, vineri după-amiază, într-o conferinţă de presă.
Bolojan a subliniat că CCR va decide dacă proiectul propus va fi constituţional, în situaţia în care acesta va fi contestat.
„Sper ca de data asta analiza să fie făcută pe fond. În acest proiect, dar şi în celălalt, am încercat să respectăm toate aspectele care ţin de decizii anterioare ale CCR, în aşa fel încât proiectul să fie declarat constituţional, dar asta rămâne de văzut. Indiferent de ce se va întâmpla, aceasta este o problemă nu a unei persoane, ci este o problemă care ţine de societatea românească şi de realităţi pe care nu le putem nega”, a adăugat premierul.
De asemenea, Ilie Bolojan a fost întrebat dacă Guvernul va mai avea legitimitate dacă şi noua propunere va fi găsită neconstituţională şi dacă ia în calcul o demisie dacă şi al doilea proiect va fi respins de CCR.
„Haideţi să aşteptăm perioada următoare. Am spus şi dăţile trecute: atunci când eşti pus în situaţia să adopţi măsuri, ele trebuie să aibă o logică, trebuie să ai autoritatea să faci acest lucru. Or, corectarea unor nedreptăţi (…) este o condiţie de bază ca să ai autoritatea să faci alte lucruri. Şi trebuie să urmărim acest lucru. Deci nu e o problemă de o persoană sau de alta, ci pur şi simplu este o necesitate care ţine de a avea o economie care se bazează pe baze sănătoase, un sistem de pensii echitabil şi o minimă coeziune socială şi justiţie socială”, a răspuns primul ministru.
Guvernul ar urma să-şi asume răspunderea săptămâna viitoare pe noul proiecte de lege care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, după ce primul proiect adoptat de Guvern a fost respins de Curtea Constituţională.
Bolojan: Companiile de stat care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menţinute, dar au pierderi trebuie să-şi reducă pierderile/ Avem 27 de companii care au avut anul trecut pierderi de 1,2 miliarde
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că toate companiile de stat care nu pot fi salvate trebuie închise, iar cele care trebuie menţinute, dar au pierderi trebuie să îşi reducă pierderile. El a explicat că sunt 27 de companii care sunt într-o situaţie dificilă, au capitaluri negative şi doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde, iar acestea mai aculumează din trecut încă peste 5 miliarde. Bolojan a adăugat că sunt 83 de companii care au plăţi restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care o treime către bugetul de stat şi restul către companii private.
”Aş încheia cu o problemă care a fost discutată în şedinţa de Guvern de ieri (joi – n.r.), şi anume îmbunătăţirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din activitatea economică, gândiţi-vă, Energie, Transporturi, alte zone, militar, producţie de armament şi de modul în care acestea sunt gestionate depind subvenţiile pe care le acordăm, care sunt miliarde de lei în fiecare an, depind pierderile pe care ei le înregistrează la bugetul de stat, care din nou sunt de miliarde în fiecare an şi de nevalorificarea unor active importante pe care, odată introduse în circuitul economic, companii private, autorităţi locale le-ar putea pune în valoare”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a explicat ce trebuie făcut cu aceste companii.
”Şi atunci am identificat un pachet de companii unde, atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMEPIP, dar şi de la conducerile acestor companii, trebuie să intervenim ca începând de anul viitor, deci de la începutul anului, nu de la sfârşitul anului, cum am păţit anul acesta, să punem în practică planuri care să îmbunătăţească activitatea acestora. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise, cele care trebuie menţinute, dar au pierderi trebuie să-şi reducă pierderile, trebuie să îşi îmbunătăţească serviciile, trebuie să facă reforme. Avem companii – 27, care sunt într-o situaţie dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde şi mai acumulează din trecut încă peste 5 miliarde”, a transmis premierul.
El a completat spunând că, dacă nu vor fi luate măsuri, acestea vor rămâne în continuare o ”gaură neagră”.
De asemenea, premierul a subliniat că sunt companii cu pierderi sistemice.
”Avem, de asemenea, alte întreprinderi publice care au pierderi sistematice. Sunt cam 83 de companii care au plăţi restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat şi diferenţa către parteneri companii private şi aşa mai departe. E nevoie să intervenim în aceste companii pentru că ele beneficiază de subvenţii importante, doar în 2024 au încasat peste 8 miliarde de lei subvenţii şi fiecare leu care se economiseşte din aceste subvenţii l-am putea duce în Educaţie, în Sănătate sau în alte investiţii. Avem companii care, deşi trebuiau să prezinte planuri de redresare, nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie”, a anunţat Ilie Bolojan.
El a precizat că reforma companiilor de stat este o necesitate.
”De asemenea, avem societăţi mai mici, cu mai puţini salariaţi, care sunt în situaţia în care nu mai desfăşoară activităţi care au fost conforme obiectului lor de activitate de la înfiinţare şi care pot fi închise fără niciun fel de probleme, că sunt doar o sursă de cheltuieli pentru bugete. Am stabilit aceste liste de companii, responsabilitatea va fi la fiecare minister care reprezintă autoritatea tutelară şi la un grup de lucru care va fi coordonat de către doamna vicepremier Oana Gheorghiu. Reforma companiilor de stat este o necesitate şi trebuie să o facem şi va fi un element de bază, inclusiv pe componenta de buget pentru anul următor”, a transmis Ilie Bolojan.
