Viitorul șef NATO. Iohannis, pe lista potențialilor candidați

Foto: INQUAM/George Călin

Aliații NATO au o nouă misiune, aceea de a găsi un nou șef care să-l înlocuiască pe actualul secretar general Jens Stoltenberg. După 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, mulți cred că a venit vremea ca aceasta să fie condusă de o femeie. Alții privesc lucrurile dintr-o perspectivă politico-strategică și se gândesc la numirea unei personalități din Europa de Est, ca semnal dat Rusiei. România este unul dintre aliații care și-a îndeplinit obligațiile inclusiv în privința alocării a 2% din PIB pentru apărare și, deși alegerea ei ar putea fi considerată puțin cam prea provocatoare la adresa Rusiei, Klaus Iohannis are șanse să devină viitorul șef al alianței, scrie Politico.eu.

Stoltenberg, fost premier al Norvegiei, se află la conducerea NATO din octombrie 2014, însă aliații au prelungit contractul său până în septembrie 2022, pentru a câștiga timp în găsirea unui succesor.

Discuțiile formale abia au început la sediul alianței, iar viitorul șef ar urma să fie anunțat la summitul liderilor NATO de la Madrid la sfârșitul primăverii viitoare sau la începutul verii. La Bruxelles și în alte capitale ale aliaților se speculează că mulți oficiali și diplomați consideră că a succesorul lui Stoltenberg ar trebui să fie o femeie.

Alții spun că ar fi un semnal important dat Rusiei dacă viitorul șef NATO ar fi ales din Europa de Est.

În acest context, Politico notează că trei nume ar putea fi favorite: fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović, fosta președintă a Lituaniei Dalia Grybauskaitė și actuala președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid.

România este un alt aliat NATO care întrunește criteriul alocării a 2% pentru apărare, ceea ce face ca președintele Klaus Iohannis să aibă șanse la poziția de secretar general al NATO, deși unii ar putea privi o astfel de numire care fiind un pic prea agresivă la adresa Rusiei, relatează Politico.eu.

SUA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt, în mod tradițional, cele mai influente state în procesul de selectare a șefului alianței.

Însă țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare (21 din 30 de membri NATO), iar ieșirea Marii Britanii din UE ar putea face ca Londra să nu mai aibă aceeași greutate în promovarea unui candidat.

Există și țări UE, în mod special Italia, care cred că li se cuvine postul de secretar general. Federica Mogherini, fost ministru de externe al Italiei și fost șef al diplomației UE, și-a exprimat interesul în trecut. Surse diplomatice spun însă că Mogherini nu ar avea sprijnul Washingtonului, iar Enrico Letta care a deținut funcția de premier în perioada 2013-2014 ar fi un candidat italian cu șanse mai mari.

„Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles. Italienii vor spune că este rândul lor. Est-europenii a fel”, a comentat un oficial NATO.

Un alt nume vehiculat prin cancelariile occidentale este cel al premierului Mark Rutte, dar și al ministrului de externe belgian Sophie Wilmès, care a mai deținut și funcția de premier.

4 COMENTARII

  1. Deocamdata ceea ce textul ne arata este o simpla teorie , o probabilitate , o posibilitate . Un astfel de drum nu apare de nicunde , el trebuie parcurs in etape si daca vom sesiza aparitia etapizata a celor spuse putem concluziona cindva ca asa va fi . Un inceput de drum poate fi reprezentat de cuvintele spuse recent de Presedintele natiunii cu referire la forta internationala a UE, dar ceea ce urmeza este mai important .La nivelul posibilitatilor Presedintele Iohannis poate accesa(in viitor ) orisicare dintre functiile din UE si NATO. Este de departe cel mai bun Presedinte al Romaniei .A reusit nu numai sa demanteleze mai toate actiunile in forta ale guvernarilor trecute si includem aici si formula prin care PNl-Orban a pierdut alegerile parlamentare dar ne si arata un viitor palpabil de bunastare si prin sustinerea actualului premier Citu din postura de fost sef PNl nu de presedinte al tarii .Putem spune ca natiunea romana a stiut ce sa aleaga si alegerea a reprezentat fara putiinta de tagada un imens noroc .Va fi greu pentru tara sa aleaga in 2024 un viitor presedinte comparabil – cit de cit – cu actualul .

  2. Eu zic să se ducă invartitnduse!!..practic omul a condus țara de pe marginea drumului….să-mi suna cineva daca a ramas ceva după domnia omului din sibiu?..un lucru mic dar sa fie facut în perioada asta!!…nimic…pardon vă rămâne în istoria covidul din timpul domniei lui Iohannis!!.atât!!.

    • Chiar daca tu nu vezi nu inseamna ca nu exista – fara interventia presedintelui ce si-a respectat cu sfintenie prerogativele acum nu mai eram decit un stat Iliberal la cheremul unui dictator oarecare .Nesansa existentei pandemiei (este universala ) si tradarea pe ultima suta de metri ne-au adus in aceasta imposibiltate de a schimba multe legi organice .Abia dupa ce tara va fi pusa pe un fagaj democratic (interventia UE si banii oferiti vor face asta ) celui ce vine din urma si guvernelor viitoare le revine sarcina de a modifica Constitutia , asta daca nu cumva in virtutea unei intelegeri politice generale schimbarea nu va fi pusa in practica .Doar ar trebui sa gindesti de forma : ce se intimpla daca actualul preesdinte isi consuma mandatele fara a se impotrivi guvernelor si majoritatilor trecutului . Cind ai un raspuns imi zici ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here