Peste 80 de persoane – foşti sau actuali magistraţi, avocaţi sau notari – stau în locuinţe de serviciu ale Ministerului de Justiţie şi plătesc chirii modice – între 60 şi 197 de lei. 36 dintre ei sunt pensionari ”speciali”, informează News.ro.
Europa Liberă scrie că 81 de persoane – foşti sau actuali magistraţi, avocaţi sau notari – stau în locuinţe de serviciu ale Ministerului de Justiţie şi plătesc chirie între 60 şi 197 de lei.
Ministerul Justiţiei a refuzat să divulge numele lor, invocând protecţia datelor cu caracter personal.
Ca top al chiriilor plătite, 15 persoane plătesc 197 de lei – suma maximă; 13 – 194 de lei, iar 12 suma minimă – 60 de lei.
36 dintre chiriaşi sunt pensionari ”speciali”.
Unii au părăsit sistemul de mai bine de zece ani şi au păstrat locuinţele, deşi aveau deja proprietăţi în judeţul Ilfov, conform declaraţiilor de avere.
La finalul lui 2022, prin Legea 303/2022, Parlamentul a instituit interdicţia de a mai avea o locuinţă de serviciu după ieşirea la pensie, însă actul normativ nu a afectat chiriaşii cu contracte active.
Ministerul Justiţiei a refuzat, de asemenea, să precizeze durata pentru care aceste contracte mai sunt valabile.
Informaţii publice consultate de jurnaliştii Europa Liberă, confirmate de surse oficiale, au permis identificarea unora dintre cei care locuiesc în aceste imobile. Printre ei se află Valentin Bădiţă, Mihail Dafina şi Ingrid Luciana Mocanu.
Valentin Bădiţă este judecător la Curtea Militară de Apel, iar soţia sa este grefier la Tribunalul Militar Bucureşti. Familia are un apartament în Bragadiru, pe lângă alte imobile în judeţyul Gorj.
Mihail Dafina a fost magistrat militar până pe 29 decembrie 2021, când s-a pensionat. Dafina avea la părăsirea magistraturii un apartament de 109 mp în Chitila, judeţul Ilfov.
Ingrid Luciana Mocanu a fost angajată la Ministerul Justiţiei din octombrie 1998 şi a lucrat în diverse departamente până în decembrie 2007, când a fost detaşată la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Ingrid Mocanu a ieşit la pensie după 25 de ani de carieră, ca pensionar special, după modificarea legii care le permitea chiriaşilor să rămână în locuinţele Ministerului de Justiţie şi după încetarea raporturilor de serviciu cu statul.
Înainte de 2005, apartamentele închiriate de magistraţi puteau fi cumpărate cu preturi modice.
Potrivit unor surse judiciare, patru judecători de la Înalta Curte, beneficiari ai locuinţelor de serviciu – Lidia Barbulescu, Victor Paşca Cameniţă, Dragoş Bărcănescu, Victor Pavel Perju – au cerut instanţei, în 2005, să le permită să cumpere totuşi apartamentele, argumentând că acest drept era deja câştigat.
Lidia Bărbulescu a fost, în perioada septembrie 2009-septembrie 2010, preşedinte interimar al ÎCCJ, iar între 2008 şi 2009 a fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Surse judiciare au declarat pentru Europa Liberă că Lidia Bărbulescu ar locui în continuare în apartamentul luat cu chirie de la stat. Bărbulescu este, în prezent, notar public în Bucureşti.
Ministerul de Justiţie nu doar închiriază, ci şi plăteşte chiria unor locuinţe de pe piaţa liberă în care stau angajaţii săi.
Conform ordinului 545/2012, care stabileşte sumele maxime pe care le poate deconta statul pentru chiria unul magistrat pentru Bucureşti, ministerul poate plăti 600 de euro pentru un magistrat şi până 400 de euro pentru un poliţist care lucrează în structuri judiciare.
Ministerul Justiţiei, despre chiriile plătite de zeci de magistraţi în centrul Capitalei, între 60 şi 197 de lei: Constatăm că actul normativ nu a mai fost actualizat din 2007, vom aduce la cunoştinţă necesitatea actualizării acestor cuantumuri
Ministerul Justiţiei a reacţionat, luni, după ce presa a relatat despre chiriile plătite de zeci de magistraţi, în centrul Capitalei, între 60 şi 197 de lei, arătând că ”a constatat faptul că actul normativ nu a mai fost actualizat din anul 2007 şi, deşi nu este iniţiator, va aduce la cunoştinţă necesitatea actualizării acestor cuantumuri”.
Ministerul Justiţiei a transmis un comunicat de presă referitor la cele semnalate în spaţiul public de către mass-media cu privire la locuinţele de serviciu deţinute de Minister.
Ministerul arată că, în conformitate cu dispoziţiile legale, au fost şi sunt îndreptăţite să beneficieze de atribuirea unor locuinţe de serviciu următoarele categorii de personal: Judecătorii, procurorii, personalul asimilat, magistraţii-asistenţi: ”În privinţa contractelor de închiriere încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, potrivit dispoziţiilor art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 (abrogată), această categorie de personal îşi menţine, prin voinţa legiutorului, drepturile locative pe tot parcursul vieţii. În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii”, arată Ministerul Justiţiei. Instituţia precizează că, în privinţa contractelor de închiriere încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, prin dispoziţiile art. 210 alin. (2) din acelaşi act normativ, după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, această categorie profesională nu mai beneficiază de drepturile locative.
”Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.”, se menţionează în comunicat.
În cazul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, potrivit dispoziţiilor art. 67^1 alin. (8) din Legea 567/2004[10], această categorie de personal îşi menţine drepturile locative pe tot parcursul vieţii: În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere şi soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
” În privinţa personalului de probaţiune, Ministerul Justiţiei are în administrare un fond locativ destinat asigurării dreptului la locuinţă de serviciu, conform prevederilor art. 2 lit. (d) din Legea nr. 114/1996, pentru personalul propriu şi cel al instituţiilor subordonate, fond care include, pe raza Municipiului Bucureşti, un număr de 89 de locuinţe.
”Categoriile de personal menţionate pot beneficia de locuinţe de serviciu, în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind atribuirea locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 927/2006[13]”, spune instituţia.
Cu privire la modul de calcul al chiriilor, ministerul spune că, la nivelul instituţiei, s-au avut în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 310/2007, astfel: Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 310/2007 s-a stabilit tariful de bază (lei/mp) în funcţie de categoria suprafeţei din imobil; Potrivit art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 40/1999 s-a avut în vedere aplicarea unui coeficient la chiria de bază, conform criteriilor avute în vedere la stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru terenuri.
”În ceea ce priveşte cuantumul chiriei, constatăm faptul că actul normativ nu a mai fost actualizat din anul 2007. Ministerul Justiţiei nu este iniţiatorul acestui act normativ, însă va aduce la cunoştinţa iniţiatorilor (Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor) necesitatea actualizării acestor cuantumuri”, menţionează ministerul.
Totodată, Ministerul Justiţiei anunţă că analizează legislaţia în vigoare referitoare la situaţiile locative vizate, în vederea identificării unor iniţiative adecvate pentru adaptarea acesteia la exigenţele actuale, în limitele competenţelor deţinute. Europa Liberă a scris că 81 de persoane – foşti sau actuali magistraţi, avocaţi sau notari – stau în locuinţe de serviciu ale Ministerului de Justiţie şi plătesc chirie între 60 şi 197 de lei.
„Fito”, cel mai mare traficant de droguri din Ecuador, a fost extrădat în SUA
