În lungul discurs pe care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan l-a rostit la Forumul Economic al Anatoliei Centrale, ce s-a desfăşurat la Sivas, a făcut referire la subiecte extrem de importante, exprimându-şi credinţa că Turcia trebuie să deţină arma nucleară şi că în acest sens au fost începute unele activităţi, se arată într-o analiză a cotidianului pro-guvernamental turc, Milliyet, preluată de RADOR.
Aceasta este prima dezvăluire făcută public de preşedintele ţării sau de un înalt oficial turc.
Ştirea de la Sivas privind intenţia Turciei de a deţine arma nucleară a atras atenţia întregii prese mondiale.
Vorbind despre diversele acţiuni încununate de succes ale Turciei, acţiuni care să consolideze capacitatea de apărare a ţării, preşedintele a subliniat că toate ţările dezvoltate deţin arma nucleară, faptul că Turcia nu are această armă este inacceptabil şi a amintit că în regiunea noastră Israelul este o asemenea putere.
Această declaraţie a preşedintelui a dezvăluit că a venit timpul ca Turcia să ocupe un loc în rândul ţărilor care deţin arma nucleară. Aceste ţări sunt: SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India, Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord.
Şi Iranul doreşte să meargă pe un astfel de drum, dar este obstrucţionat de unele acorduri cunoscute. Pe lângă faptul că această declarație a preşedintelui evidenţiază faptul că obiectivul Turciei este acela de a deveni o putere globală în domeniul militar, nu este cunoscut nici ce strategie va fi urmată pentru realizarea acestui obiectiv, nici în ce punct se află activităţile preliminare amintite şi ce fel de contacte externe au avut loc legat de acest subiect.
În orice caz, cu timpul vom afla aceste detalii importante.
Factorii menţionaţi de preşedintele Erdoğan în discursul său ne arată în mod deschis că Turcia doreşte să intre în „Clubul puterilor nucleare”. Argumentul nu este numai că „Alţii au, de ce să nu avem şi noi?”.
Ankara vrea să fie puternică în toate domeniile, să aibă un cuvânt de spus, să devină o putere regională şi mondială. Urmăreşte ca bazându-se pe această putere şi având în vedere politicile de echilibru, să poată acţiona mai independent.
Fără îndoială, o Turcie care deţine arma nucleară va avea unele avantaje. Dar a deţine rachete cu focoase nucleare, nu este un lucru atât de uşor ca, de exemplu, achiziţia de către o ţară a unei arme convenţionale.
Astfel de focoase nucleare (mai simplu, bombe atomice) nu se achiziţionează de la altcineva, ci se produce cu capacitatea internă a ţării respective.
Pentru ca Turcia să deţină arma nucleară trebuie să beneficieze de tehnologie, infrastructură şi cadre specializate pentru ca această armă să poată fi produsă. Bineînţeles, realizarea acesteia nu este imposibilă, dar necesită timp.
Ar putea apărea unele dificultăţi din punct de vedere politic: Turcia este o ţară care a semnat acordul internaţional de neproliferare a armelor nucleare în anul 1980. Este un angajament pacta sund servanda (acordurile trebuie respectate-n.trad.)
Din acest punct de vedere, problema s-ar putea să nu fie numai faptul că unele ţări se opun Ankarei şi că ar putea genera noi şi serioase probleme în relaţiile externe. Fără îndoială, în următoarele zile subiectul va fi dezbătut sub toate aspectele în Turcia.
Sursa: RADOR
