Aderarea României la Schengen, primul punct pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie

Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de interne şi ai justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi, transmite News.ro.

Miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.

„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menţionează acest prim punct de pe agendă.

Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului. „Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie. Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.

Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.

Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina – sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.

CE SPUN LIDERII ROMÂNI DESPRE ŞANSELE ROMÂNIEI DE A INTRA ÎN SCHENGEN

Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles, pentru a convinge oficialii europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen, declara luni seară că nemulţumirea Austriei este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român susţine că a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România. Întrebat ce anticipează că se va întâmpla la Consiliul JAI, Lucian Bode a explicat că România este pregătită şi trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022. ”Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de  subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat, iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat săptămâna trecută în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, aceasta fiind doar data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre. „Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declara zilele trecute că nu trebuie să avem o dată ”în minte” pentru intrarea României în Schengen, ci este important ca ţara noastră să facă toate demersurile pentru acest obiectiv. Aurescu a spus că a avut discuţii cu oficialii ţărilor care se opun acestui demers, Olanda, Suedia şi Austria, şi i-a asigurat că România controlează fenomenul migraţiei.

Întrebat dacă România controlează fenomenul migraţiei, Bogdan Aurescu a susţinut şi el că ţara noastră nu se află pe vreo rută de migraţie. ”Noi controlăm acest fenomen al migraţiei. Datele pe care le avem din rapoartele Frontex arată că România nu este pe vreo rută de migraţie, nu suntem nici sursă de migraţie, dimpotrivă, controlăm foarte bine migraţia”, a declarat Aurescu.

CINE ARE OBIECŢII FAŢĂ DE ADERAREA ROMÂNIEI ŞI DE CE 

„Olanda a avut două condiţii, una dintre condiţii a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiţie a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experţi în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experţii olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător şi concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfăşurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecţia datelor, la aspecte ce ţin de natura penală şi la modalităţile în care ştim să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfăşurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la Bucureşti. Raportul acestei a doua misiuni de experţi a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat Bogdan Aurescu la Digi24.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase în urmă cu două săptămâni că Viena se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că Spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.

Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că Austria nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer. „Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. „Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.

Ulterior, de la Viena a venit o declaraţie contradictorie din partea însuşi vicecancelarului, care însă face parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.

În ceea ce priveşte obiecţiile Suediei, care veneau mai mult dinspre opoziţia social-democrată din Parlamentul de la Stockholm, acestea par să fi fost surmontate.

Spaţiul Schengen include toate ţările UE – cu excepţia Bulgariei, Irlandei, Croaţiei, României şi Ciprului -, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen, dar decizia finală o iau liderii UE, în Consiliul European.

Iohannis: Continui să văd posibil un vot pe 8 decembrie pentru aderarea României la Schengen

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here