Războiul lansat de Israel în urma atacului din 7 octombrie 2023 al mişcării islamiste palestiniene Hamas din Fâşia Gaza a trecut prin mai multe momente-cheie, consemnate de AFP în contextul împlinirii unui an de la atac. Peste 41.400 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în campania militară de represalii a Israelului, potrivit ultimelor date ale Ministerului Sănătăţii al guvernului Hamas din Gaza, considerate de încredere de ONU, notează Agerpres.ro.
Atacul Hamas
În zorii zilei de 7 octombrie 2023, sute de luptători Hamas s-au infiltrat în Israel şi au comis masacre în localităţi de lângă graniţă şi la un festival de muzică.
În aceeaşi zi, 251 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Fâşia Gaza.
Atacul a provocat moartea a 1.205 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unei numărători a AFP bazată pe cifrele oficiale israeliene, care-i include pe ostaticii decedaţi sau ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.
Aproape un an mai târziu, 97 sunt încă deţinuţi pe teritoriul palestinian, inclusiv 33 care au fost declaraţi morţi de armată.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu promite că va anihila Hamas, considerată organizaţie teroristă de ţara sa, de Statele Unite al Americii şi de Uniunea Europeană.
Ofensivă terestră
După o campanie de bombardamente asupra Fâşiei Gaza, supusă unui asediu complet, Israelul le-a cerut, pe 13 octombrie, locuitorilor oraşului Gaza (nord) să se evacueze spre sud. Marea majoritate a celor 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza vor fi strămutaţi cel puţin o dată în timpul acestui război.
Începând din 27 octombrie, armata israeliană lansează o campanie terestră. Pe 15 noiembrie, forţele israeliene au invadat spitalul al-Chifa din oraşul Gaza, unde, potrivit armatei israeliene, funcţionează un cartier general militar al Hamas, ceea ce mişcarea neagă.
Armistiţiu de şapte zile
Pe 24 noiembrie începe un armistiţiu de o săptămână între Israel şi Hamas. Acordul permite eliberarea a 80 de ostatici israelieni sau binaţionali, în schimbul punerii în libertate a 240 de deţinuţi palestinieni din Israel.
De asemenea, sunt eliberaţi 25 de străini sau persoane cu dublă cetăţenie, majoritatea lucrători agricoli thailandezi.
Armistiţiul permite de asemenea intrarea, dinspre Egipt, a unor convoaie umanitare mai consistente, dar încă insuficiente conform ONU.
La reluarea ostilităţilor, armata israeliană aduce în sudul Gazei tancuri, pe 4 decembrie intensificând raidurile aeriene şi luptele terestre.
Decese în timpul distribuirii de ajutoare
Pe 29 februarie 2024, 120 de persoane sunt ucise de tiruri israeliene, potrivit Hamas, în timpul unei distribuiri de ajutor umanitar în oraşul Gaza. Israelul asigură că mulţimea a luat cu asalt respectivul convoi şi că soldaţii “au tras cu precizie asupra mai multor suspecţi”.
Mai multe ţări, printre care şi Statele Unite, paraşutează de la începutul lunii martie ajutoare aeriene asupra Gazei, care este ameninţată cu foametea, potrivit ONU. Prima navă cu ajutoare, plecată din Cipru, ajunge pe 15 martie.
Pe 1 aprilie, şapte angajaţi ai ONG-ului american World Central Kitchen sunt ucişi într-un raid cu drone în Gaza; armata israeliană recunoaşte “o eroare gravă”.
Tensiuni Israel-Iran
Iranul, care sprijină Hamas, lansează pe 13 aprilie un atac fără precedent cu drone şi rachete pe teritoriul israelian, ca răzbunare pentru un raid împotriva consulatului său din Damasc de la 1 aprilie, atribuit Israelului.
Operaţiuni în sud
Din 7 mai, armata israeliană efectuează incursiuni “ţintite” în estul Rafah, preia controlul punctului de trecere a frontierei cu Egiptul, apoi vizează o tabără de refugiaţi şi mai multe şcoli care găzduiesc persoane strămutate.
Pe 13 iulie, raiduri în apropiere de Khan Younis îl ucid, între alţii, pe liderul aripii armate a Hamas, Mohammed Deif, potrivit Israelului.
Temeri privind o extindere regională a conflictului
Pe 20 iulie, Israelul bombardează portul strategic yemenit Hodeida, ca răzbunare pentru un atac mortal cu dronă asupra Tel Avivului lansat de rebeli houthi, susţinuţi de Iran.
La graniţa israeliano-libaneză, schimburile de focuri între armata israeliană şi mişcarea islamistă libaneză pro-iraniană Hezbollah se intensifică.
Pe 27 iulie, un atac cu rachetă ucide 12 tineri la Majdal Shams, un oraş druz de pe Platoul Golan sirian, anexat de Israel. Hezbollah neagă responsabilitatea.
Un raid de revanşă israelian îl ucide pe liderul militar al Hezbollah, Fuad Shukr, lângă Beirut, pe 30 iulie.
A doua zi, un atac la Teheran, pus pe seama Israelului, îl ucide pe liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh. Hamas îl numeşte pe liderul său din Gaza, Yahya Sinwar, pentru a-l înlocui.
Negocieri de încetare a focului
După două zile de negocieri la Doha, Washingtonul prezintă pe 16 august o propunere de acord de încetare a focului, respins imediat de Hamas. Discuţiile se reiau pe 22 august la Cairo şi apoi în capitala Qatarului.
Israelul şi mişcarea palestiniană se acuză reciproc că nu vor un acord.
Pe 25 august, Israelul anunţă că a dejucat un atac pe scară largă al Hezbollah datorită loviturilor sale preventive, în timp ce mişcarea libaneză spune că a lansat “cu succes” sute de drone şi rachete asupra Israelului pentru a răzbuna moartea lui Fuad Shukr.
Operaţiune în Cisiordania
Pe 28 august, Israelul lansează o operaţiune militară de amploare împotriva grupărilor armate din Cisiordania ocupată. ONU solicită încetarea imediată a acestei operaţiuni.
După descoperirea de către armată a şase ostatici morţi într-un tunel, presiunea creşte în Israel pentru a obţine eliberarea ostaticilor. Benjamin Netanyahu rămâne inflexibil.
Pagere şi walkie-talkie-capcană
Două valuri de explozii de pagere şi walkie-talkie capcană, folosite de membrii Hezbollah, provoacă 37 de morţi şi aproape 3.000 de răniţi pe 17 şi 18 septembrie în Liban.
Atacurile, atribuite Israelului, care nu le comentează, exacerbează temerile privind un război la scară largă, pe măsură ce armata israeliană îşi extinde obiectivele de război pe frontul împotriva Hezbollah, de-a lungul graniţei cu Libanul.
Liderul Hezbollah promite un răspuns “cumplit”.
