Preşedintele republican în exerciţiu Donald Trump şi fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden se înfruntă marţi, în alegerile prezidenţiale americane, un sufragiu universal indirect, în care şeful statului este desemnat de către un Colegiu Electoral, transmite News.ro.
Fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama pare că se bucură de un avantaj important, potrivit ultimelor sondaje naţionale, iar unii consideră că lucrurile sunt clare, mai ales că dezbaterile dintre cei doi septuagenari, din ultimele săptămâni, par că nu au inversat această tendinţă.
Numai că asta înseamnă o ignorare a sistemului electoral american, diferit de cele din Europa, care poate face ca totul să fie în favoarea lui Donald Trump.
Sufragiu universal indirect
În realitate, americanii nu îşi aleg în mod direct preşedintele, ci un Colegiu Electoral, alcătuit din mari electori, însărcinat potrivit Constituţiei să-l desemneze pe preşedinte, ceea ce face din acest scrutin un sufragiu universal indirect.
Acest Colegiu este alcătuit din 538 de mari electori, repartizaţi în cele 50 de state ale ţării.
Cu toate acestea, unele state au o greutate mai mare decât altele, în funcţie de reprezentanţii pe care-i trimit în Camera inferioară a Congresului şi cei doi senatori.
De exemplu, California are 55 de mari electori, Texasul 38, iar Florida şi New Yorkul 29. Illinoisul şi Pennsylvania au câte 20, Ohio 18, Georgia şi Michigan 16, iar North Carolina 15.
Montana sau North Dakota, reprezintă, în schimb, doar trei mari electori.
Altă subtilitate este că în toate statele – cu exceţia Maine şi Nebraska – funcţionează regula „winner-takes-all”.
Cu alte cuvinte, dacă un candidat obţine victoria într-un stat, el obţine voturile tuturor marilor săi electori.
Aşa cum s-a întâmplat în 2016, un candidat poate obţine victoria în scrutinul de la nivel naţional, dar poate fi înfrânt în alegeri, deoarece este devansat în statele cu greutate mai mare.
Pentru a deveni preşedintele Statelor Unite, învingătorul este necesar să obţină votul a 270 de mari electori.
Învestitura oficială, în 20 ianuarie
În fapt, alegerile prezidenţiale americane se desfăşoară în două etape distincte.
Marţi, alegătorii sunt chemaţi la urne, într-un vot care a început deja – prin corespondenţă şi anticipat – în urmă cu mai multe săptămâni.
Însă, abia câteva săptămâni mai tâîrziu, marii electori votează, la rândul lor.
În mod tradiţional, în decembrie se reunesc marii electori, la Washington, pentru a-i alege pe preşedinte şi vicepreşedinte.
Cu rare excepţii, ei votează candidatul pentru care sunt numiţi, însă nu sunt obligaţi să o facă în mod oficial.
Voturile marilor electori sunt numărate la începutul lui ianuarie, într-o sesiune excepţională a Congresului, cu câteva zile înainte de învestirea oficială a candidatului pe care ei îl desemnează, prevăzută la 20 ianuarie.
Cea mai bună cale a lui Trump
Trump poate obţine 270 de voturi de la marii electori în mai multe feluri, însă cea mai bună cale este să obţină victoria în Florida şi Pennsylvania.
Dacă obţine victoria în ambele state şi păstrează North Carolina şi Arizona, unde a obţinut victorii la limită în 2016, dar şi Georgia şi Ohio, în care a învins în 2016 dar în care este în pericol acum, va învinge.
Florida, cu cei 29 de mari electori ai săi, este statul crucial al lui Trump. În cazul unei înfrângeri în Florida, el va fi nevoit să îşi facă bagajele şi să plece de la Casa Albă.
De ce are nevoie Biden
Joe Biden se concentrează asupra statelor din Midwest şi celor care au trecut de partea lui Trump în 2016 – Michigan, Wisconsin şi Pennsylvania.
El vizează de asemenea o vitorie în Arizona, un stat care nu a mai trimis un democrat la preşedinţie din 1996.
El vizează totodată Florida, cel mai mare premiu pe câpul de luptă electorală şi un stat care ar bloca realegerea lui Trump în cazul în care ar trece de partea democraţilor.
