Rusia se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei până la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a declarat şeful agenţiei de informaţii pentru apărare a Ucrainei, pentru Military Times, preluat de News.ro.
Un astfel de atac ar implica probabil lovituri aeriene, artilerie şi atacuri cu vehicule blindate, urmate de atacuri aeriene în est, asalturi cu vehicule amfibii în Odesa şi Mariupol şi o incursiune mai mică prin Belarus, Ucraina, a declarat generalul de brigadă Kirilo Budanov, într-un interviu acordat în exclusivitate portalului Military Times.
Exerciţiul militar la scară largă Zapad 21 din Rusia de la începutul acestui an a dovedit, de exemplu, că pot desfăşura peste 3.500 de trupe aeropurtate şi de operaţiuni speciale deodată, a spus el.
Atacul pe care îl pregăteşte Rusia, a spus Budanov, ar fi mult mai devastator decât orice s-a văzut până acum în conflictul care a început în 2014, care a dus la moartea a aproximativ 14.000 de ucraineni.
Vorbind vineri pentru Washington Post, noul ministru al Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, a declarat că nu este clar dacă preşedintele rus Vladimir Putin a decis încă să atace.
Dar Rusia îşi construieşte capacitatea de a face acest lucru, a declarat Budanov pentru Military Times, crescând nivelul trupelor şi sistemele de arme în Crimeea ocupată şi sistemele de punere în scenă precum sistemele de rachete balistice cu rază scurtă Iskandar şi alte arme în alte locuri în apropierea graniţei.
Budanov a respins sugestiile că condiţiile meteorologice dificilee din acea perioadă a anului i-ar descuraja pe ruşi să atace.
”Nu este nicio problemă pentru noi şi ruşi”, a spus Budanov despre luptele pe vremea rece. Orice astfel de atac, însă, ar urma mai întâi unei serii de operaţiuni psihologice aflate în desfăşurare, menite să destabilizeze Ucraina şi să-i submineze capacitatea de a lupta, a spus Budanov, vorbind prin intermediul unui interpret.
”Ei vor să stimuleze tulburările, prin proteste şi proteste care arată că oamenii sunt împotriva guvernului”, a spus el.
Aceste eforturi includ proteste în desfăşurare împotriva vaccinării pentru Covid-19, despre care Budanov a spus că au fost organizate de Rusia, care încearcă, de asemenea, să încurajeze tulburările sociale legate de economie şi aprovizionarea cu energie. În plus, Budanov a spus că Rusia încearcă să trezească nemulţumirile faţă de guvern în legătură cu un incident numit ”Wagnergate”, o controversă care implică aproximativ 30 de membri ai grupării militare private ruse responsabilă de atacurile din interiorul Ucrainei.
Membrii grupului Wagner, care s-au îndreptat spre Belarus, ar fi trebuit să fie aduşi înapoi în Ucraina pentru a fi reţinuţi, dar au ajuns să fie trimişi în Rusia cu ajutorul KGB-ului din Belarus, a spus Budanov.
Operaţiunile psihologice ruseşti sunt folosite pentru a arăta că ”autorităţile noastre au trădat oamenii”, a spus Budanov.
Conflictul în desfălurare la frontiera dintre Polonia şi Belarus, care încearcă să trimită refugiaţi în Europa prin graniţa Poloniei, face parte din acest efort, a spus el.
”Ei vor să facă situaţia din interiorul ţării din ce în ce mai periculoasă şi mai grea şi să creeze o situaţie în care trebuie să schimbăm guvernul. Dacă nu pot face asta, atunci trupele militare îşi vor face treaba”, a spus Budanov.
Acesta a mai arătat că evaluările serviciilor de informaţii din SUA şi Ucraina cu privire la momentul unui atac rusesc sunt foarte asemănătoare.
”Evaluările noastre sunt aproape aceleaşi cu ale colegilor noştri americani”, a spus el.
Mişcările de trupe ruseşti arată că este posibil un conflict mai larg, spune un oficial de rang înalt din Ucraina
”Toate informaţiile disponibile indică faptul că forţele armate ale Rusiei susţin permanent o puternică grupare ofensivă în jurul Ucrainei”, a declarat miercuri Roman Maşovets, şef adjunct al Biroului Preşedintelui Ucrainei pentru securitate naţională şi apărare, pentru Military Times.
Ambasada Rusiei nu a răspuns sâmbătă unei cereri de comentarii. Sâmbătă, Pentagonul a refuzat să comenteze evaluările lui Budanov cu privire la momentul şi natura oricărui potenţial atac rusesc, arătând în schimb comentariile făcute miercuri şi joi de secretarul Apărării Lloyd Austin.
SUA continuă să vadă ”un comportament tulburător din partea Rusiei”, a declarat Austin miercuri reporterilor.
”Nu suntem siguri ce face domnul Putin. Dar aceste mişcări ne atrag cu siguranţă atenţia. Şi aş îndemna Rusia să fie mai transparentă cu privire la ceea ce fac, să ia măsuri pentru a respecta acordurile de la Minsk. Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială a suveranităţii Ucrainei rămâne neclintit”, a spus el.
După întâlnirea cu Reznikov de joi, Austin a spus că SUA ”vor continua să avanseze prioritatea noastră comună de a contracara agresiunea rusă şi de a aprofunda cooperarea în domenii precum securitatea Mării Negre, apărarea cibernetică şi partajarea informaţiilor”.
Budanov a spus că, în mod ideal, SUA ar ajuta la descurajarea oricărei incursiuni ruseşti, printr-un ajutor militar suplimentar, o intensificare a acţiunilor diplomatice şi presiuni economice, inclusiv mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi confiscarea şi blocarea conturilor bancare ruseşti.
De asemenea, pe lângă ajutorul acordat de SUA deja promis şi livrat, inclusiv ambarcaţiunile de patrulare Mark VI, sistemele antiblindate Javelin şi sistemele radar de contrafoc uşor AN/TPQ-53, Ucraina caută sisteme suplimentare de apărare pentru aer, rachete şi drone şi dispozitive electronice de bruiaj, a spus Budonov.
Bateriile de rachete Patriot şi sistemele de contrarachete, artileria şi mortierele sunt pe lista de dorinţe a Ucrainei.
Sistemele AN/TPQ-53 au fost folosite cu mare efect, au declarat anterior oficiali militari ucraineni pentru Military Times.
Budanov a spus că sistemele Javenlin au fost folosite şi împotriva forţelor ruse. Acestea, împreună cu dronele fabricate în Turcia, folosite împotriva trupelor de artilerie separatiste proruse, au o valoare de descurajare psihologică semnificativă, a spus Budanov, făcându-i pe ruşi să se gândească de două ori la atac. Totuşi, a spus el, Ucraina are nevoie de mai mult ajutor din partea Americii.
”Cred că nu este suficient pentru noi acum. Avem nevoie de mai mult. Nicio ţară, cu excepţia Ucrainei, nu are război deschis cu Rusia. Şi avem de şapte ani. De aceea suntem siguri că SUA ar trebui să ne dea tot ce nu am primit înainte. Şi chiar acum. Este momentul potrivit pentru asta. Pentru că după aceea ar putea fi foarte târziu”, a spus el despre ajutorul actual şi promis al SUA pentru Ucraina.
Vorbind vineri cu Washington Post, noul ministru al Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, a declarat că nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin a decis încă să atace.
Dar Rusia își construiește capacitatea de a face acest lucru, a declarat Budanov pentru Military Times, crescând nivelul trupelor și sistemele de arme în Crimeea ocupată și sistemele de punere în scenă precum sistemele de rachete balistice cu rază scurtă Iskandar și alte arme în alte locuri în apropierea graniței. Și a batjocorit sugestiile că condițiile meteorologice brutale din acea perioadă a anului i-ar descuraja pe ruși să atace.
„Nu este nicio problemă pentru noi și ruși”, a spus Budanov despre lupta pe vremea rece.
Orice astfel de atac, însă, ar urma mai întâi unei serii de operațiuni psihologice aflate în desfășurare, menite să destabilizeze Ucraina și să-i submineze capacitatea de a lupta, a spus Budanov, vorbind prin intermediul unui interpret.
„Ei vor să stimuleze tulburările, prin proteste și întâlniri, care arată că oamenii sunt împotriva guvernului”, a spus el.
Aceste eforturi includ proteste în desfășurare împotriva vaccinării împotriva COVID-19, despre care Budanov a spus că au fost organizate de Rusia, care încearcă, de asemenea, să stimuleze tulburările legate de economie și aprovizionarea cu energie.
În plus, Budanov a spus că Rusia încearcă să trezească sentimentul antiguvernamental în legătură cu un incident numit „Wagnergate ” – o controversă care implică aproximativ 30 de membri ai grupării militare private ruse responsabile de atacurile din interiorul Ucrainei. Membrii grupului Wagner, care s-au îndreptat spre Belarus, ar fi trebuit să fie aduși înapoi în Ucraina pentru a fi reținuți, dar au ajuns să fie trimiși în Rusia cu ajutorul KGB-ului din Belarus, a spus Budanov.
Operațiunile psihologice rusești sunt folosite pentru a arăta că „autoritățile noastre au trădat oamenii”, a spus Budanov.
Conflictul de frontieră în curs dintre Polonia și Belarus, care încearcă să trimită refugiați în Europa prin granița Poloniei, face parte din acest efort, a spus el.
Poziția SUA și reacția Kremlinului
Totodată, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat, sâmbătă, că ţara sa are îngrijorări reale, împărtăşite pe scară largă de partenerii din Europa, cu privire la activităţile ruseşti la graniţa cu Ucraina, după ce Ucraina a spus că se teme că Rusia ar putea pregăti un atac.
Oficialii americani, NATO şi ucraineni au făcut declaraţii similare de aproape două săptămâni, referindu-se la ceea ce ei spun că sunt mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea Ucrainei.
Moscova a respins aceste sugestii ca fiind inflamatorii şi s-a plâns de ceea ce spune că este creşterea activităţii în regiune a alianţei NATO.
În comentarii care urmau să fie difuzate duminică la televiziunea de stat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu poate fi exclusă ”o provocare” în zonă, având în vedere toată retorica americană.
„Această isterie este provocată artificial. Suntem acuzaţi de un fel de activitate militară neobişnuită pe teritoriul nostru de către cei care şi-au adus forţele armate de peste ocean. Adică Statele Unite ale Americii. Nu este chiar logic sau politicos”, a spus Peskov”.
Peskov a sugerat că Ucraina probabil caută o modalitate de a-şi rezolva propriile probleme cu forţa.
Rusia a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei în 2014, iar separatiştii susţinuţi de ruşi au ocupat o zonă din estul Ucrainei în acelaşi an.
Peskov a spus că Rusia doreşte ca NATO să înceteze ”concentrarea unui pumn militar” în apropierea graniţelor Rusiei şi să nu mai înarmeze Ucraina cu arme moderne.
Kremlinul a declarat în septembrie că NATO ar depăşi linia roşie a Rusiei dacă şi-ar extinde infrastructura militară în Ucraina.
O navă care transporta două foste bărci de patrulare ale Gărzii de Coastă a SUA, concepute pentru a întări marina ucraineană, a tranzitat sâmbătă strâmtoarea Dardanele.
Ucraina, care se străduieşte să devină membră NATO, a primit un lot mare de muniţie americană la începutul acestui an şi rachete antitanc Javelin, stârnind critici din partea Moscovei.
