„Infodemia” Covid-19 a dezvăluit cât de vulnerabile sunt Statele Unite la dezinformare. Țara este la mai puțin de cinci luni distanță de alegerile prezidențiale din 2020, iar mii de americani înghit teorii ale conspirației despre vaccinuri care conțin microcipuri și își pun întrebări despre puterile vindecătoare ale uscătoarelor de păr, se arată într-o analiză din Wired.
- Redăm analiza integrală, semnată de Nina Jankowicz și Cindy Otis, cercetătoare în securitate digitală:
De unde vin toate acestea? Să nu ne lăsăm distrași prea mult de teama de boți gălăgioși sau de reclame pline de vrajbă cumpărate cu ruble rusești. În calitate de cercetătoare în acest domeniu, suntem mult mai îngrijorate de faptul că grupurile Facebook răspândesc numeroase informații false către membrii cu viziuni similare.
În ultimii ani, utilizatorii Facebook au văzut mai mult conținut de la „prieteni și familie” și mai puțin de la branduri și produse media. Ca parte a „pivotării către confidențialitate” pe platformă după alegerile din 2016, grupurile au fost promovate ca spații de încredere care creează comunități în jurul unor interese comune. „Mulți oameni preferă intimitatea de a comunica unu-la-unu sau doar cu câțiva prieteni”, a explicat Mark Zuckerberg într-o postare pe blog din 2019. „Oamenii sunt mai atenți în a avea o evidență permanentă a ceea ce au împărtășit.”
Dar după cum arată cercetările noastre, aceleași caracteristici – confidențialitate și comunitate – sunt adesea exploatate de actori răi, străini și domestici, pentru a răspândi informații false și conspirații. Dinamica din grupuri o reflectă adesea pe cea a aplicațiilor de mesagerie peer-to-peer: oamenii împărtășesc, răspândesc și primesc informații direct de la contactele lor cele mai apropiate, pe care le consideră de obicei ca surse de încredere. Pentru a face lucrurile mai lesnicioase celor care doresc să semene dezbinarea politică, grupurile oferă un meniu de potențiale ținte organizate după teme și chiar locație; actorii răi își pot crea profiluri false sau adaptate intereselor audienței în care intenționează să se infiltreze. Acest lucru le permite să-și planteze conținutul într-un grup și, de asemenea, să-și readapteze conținutul pentru a fi utilizat pe alte platforme.
Acest lucru era deja evident în 2018, când asociați ai lui Shiva Ayyadurai, un candidat independent pentru Senatul SUA, au folosit grupuri ca parte a campaniei lor de a spori a-i artificial sprijinul online. În prezent, Ayyadurai este unul dintre cei mai periculoși vectori ai dezinformării pe subiecte de sănătate, acoperind o audiență de milioane de utilizatori cu postările sale împotriva vaccinurilor și care susține că Anthony Fauci este un membru al „statului paralel” și le recomandă adepților săi să folosească uscătoarele de păr pentru ucide coronavirusul.
Grupurile continuă să fie utilizate pentru dezinformarea politică. Conspirația „Obamagate” nu a fost încă definită în termeni clari, chiar și de către susțintărorii ei, și cu toate acestea, analiza noastră despre grupurile de pe Facebook arată că narațiunea falsă conform căreia administrația Obama a spionat oameni asociați campaniei lui Trump este alimentată acolo. Meme-urile legate și link-urile către site-urile de extremă dreapta au fost distribuite de milioane de ori pe Facebook în ultimele luni. Utilizatorii care își coordonează activitățile pe rețele de grupuri și pagini gestionate de o mică mână de oameni stimulează aceste narațiuni. Cel puțin nouă pagini coordonate și două grupuri – cu peste 3 milioane de like-uri și, respectiv, 71.000 de membri – sunt create pentru a conduce trafic către cinci site-uri „de știri” care promovează clickbait-ul de extremă dreapta și teoriile conspirației. În luna mai, acele cinci site-uri au publicat peste 50 de postări care promovează Obamagate, care au fost apoi distribuite în grupurile și paginile pro-Trump. Ușa rotativă a dezinformării continuă să se învârtă.
O investigație recentă din Wall Street Journal a dezvăluit că Facebook era conștient de tendințele polarizante ale grupurilor din 2016. Și în ciuda eforturilor recente ale companiei de a dezinforma informațiile legate de Covid-19, funcția „Grupuri” continuă să servească drept vector pentru răspândit minciuni. La ora la care scriem acest articol, dacă ar fi să vă alăturați grupului Alternative Health Science News, de exemplu, Facebook v-ar recomanda apoi, pe baza intereselor dvs., să vă alăturați unui grup numit Sheep No More, care folosește Pepe The Frog, un simbol al suprematismului alb, în antetul său, precum și Q-Anon Patriots, un forum pentru adepții trăsnitei teorii a conspirației QAnon. Pe măsură ce protestele declanșate de moartea lui George Floyd s-au răspândit în toată țara, membrii acestor grupuri au susținut că Floyd și poliția implicată erau „actori de criză” în urma unui scenariu. În ultimele zile, Facebook a încetat să ofere sugestii spre paginile de destinație ale anumitor grupuri, dar totuși populează încă funcția „Descoperiți”, unde Facebook recomandă conținut utilizatorilor pe baza activității lor recente.
Pentru a atenua aceste probleme, Facebook ar trebui să crească radical transparența în ceea ce privește proprietatea, conducerea și apartenența la grupuri. Da, confidențialitatea a fost ideea, dar utilizatorii au nevoie de instrumente pentru a înțelege proveniența informațiilor pe care le consumă. În primul rând, Facebook trebuie să monitorizeze mai atent felul în care grupurile și paginile sunt clasificate, asigurându-se că etichetele lor reflectă cu exactitate conținutul partajat în acea comunitate. În sistemul actual, un proprietar de pagină își alege categoria – „Bucătărie”, „Doar pentru distracție” etc. -, care apare apoi în rezultatele căutării respectivei comunități și în prima pagină. Între timp, majoritatea grupurilor sunt clasificate ca „General”, ceea ce nu ajută nici utilizatorii, nici echipele de cercetare a amenințărilor de la Facebook să înțeleagă scopul fiecăruia. În ambele cazuri, proprietarii pot fi înșelători: o pagină mare care împărtășește exclusiv conținut de dezbinare politică poate fi catalogată drept „Blog personal”, pentru a scăpa de filtrul de control care ar putea veni cu o etichetă mai explicit politică. Acești descriptori ar trebui să fie mai specifici și să fie aplicați mai consistent. Acest lucru este mai ales important în cazul acelor grupuri sau pagini cu zeci de mii de membri sau urmăritori. De asemenea, Facebook ar trebui să faciliteze identificarea acelor situații când mai multe grupuri și pagini sunt gestionate de aceleași conturi. În acest fel, utilizatorul obișnuit poate identifica cu ușurință eforturile concertate de a inunda platforma cu un anumit conținut.
După cum a descoperit The Wall Street Journal, cercetările proprii efectuate de Facebook au arătat că grupurile sugerate algoritmic și sugestiile de pagini înrudite duc utilizatorii mai departe în zone ale conspirației. Ar trebui eliminate în întregime. Dacă utilizatorii ar fi trebuit să-și caute grupuri, ar putea fi mult mai atenți grupurile cărora s-au alăturat. În sfârșit, grupurilor foarte mari nu ar trebui să li se acorde același nivel de confidențialitate ca și grupurilor familiale în care bunica împărtășește rețete și verișoara Sally postează fotografii cu bebeluși. Dacă un grup depășește un anumit număr de membri – să zicem, 5.000 de persoane -, ar trebui să fie setat automat la funcția „public”, astfel încât orice utilizator Facebook să poată participa. În acest fel, aceste grupuri pot fi observate de cercetători și de jurnaliștii pe care Facebook se bazează acum în poliția platformei sale.
În urmă cu câteva luni, în cadrul Super Bowl 2020, Facebook a publicat o reclamă laudând puterea grupurilor de a reuni oamenii. Spotul de 60 de secunde a fost numit „Ready to Rock?”. Dar dacă Facebook nu oprește actorii răi să profite de comunitatea pe care grupurile o furnizează, poate că ar trebui să fim pregătiți pentru un cutremur.
