Există un plan pentru ca Serbia și Rusia să producă arme împreună, precum și sisteme de luptă mai complexe, a declarat pentru Sputnik ambasadorul Serbiei în Rusia, Miroslav Lazanski, transmite B92, citat de RADOR.
Diplomatul sârb a făcut aceste afirmaţii recent, după întâlnirea de la Soci dintre preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și preşedintele rus, Vladimir Putin. Lazanski a menţionat că planul există, dar că președintele rus nu a dezvăluit în mod special despre ce este vorba.
„Președintele Putin nu a precizat nimic, dar probabil am putea face transportatoare blindate, vehicule de luptă pentru infanterie. Am putea colabora la realizarea unui vehicul complet sau anumite agregate, părți ale acestor vehicule. Ar putea exista loc pentru complementaritate. Cred că este vorba şi despre camioane grele care ar fi folosite în același timp şi de militari și de civili. Acesta este un lucru care a fost menționat de președintele Putin. Noi importăm camioane Kamaz din Rusia ca vehicule care transportă obuziere autopropulsate Nora B-52”, a spus Lazanski pentru publicaţia Sputnik.
Ambasadorul a mai adăugat că există un plan pentru producerea în comun a unor sisteme de luptă mai complexe.
„Președintele Putin a subliniat că nu numai Rusia exportă arme în Serbia, ci și că Rusia importă muniție de artilerie de calibrul 155 mm din Serbia, pentru că avea în calibrul ei un standard de calibru de 152. Acela era calibrul armatei sovietice şi al Pactului de la Varșovia. Deci, rușii nu făceau 155, iar noi îl facem, și acum, probabil, au nevoie de acel calibru și îl cumpără din Serbia”, a conchis, printre altele, Lazanski.
Semnal de alarmă la Sofia
Între timp, președintele Centrului Euro-Atlantic de Securitate de la Sofia, Țvetan Țvetanov, spune că „Bulgaria trebuie să limiteze furnizarea de echipamente militare ruse către Serbia prin spaţiul nostru aerian, deoarece astfel se va garanta securitatea în Balcani”.
Acesta a comentat informaţiile din mass-media, potrivit cărora spaţiul aerian bulgar este utilizat de Rusia pentru a livra elicoptere de luptă Mi-35 pentru Belgrad, precum şi pentru a transporta sisteme de rachete antiaeriene S-400 de ultimă generaţie, care la sfârşitul lunii octombrie au fost folosite la exerciţiile militare sârbo-ruse, precizează RADOR.
„Trebuie să avem o poziţie clară. Trebuie să limităm o astfel de abordare pe care o are partea rusă şi să garantăm securitatea regiunii noastre. Cu astfel de exerciţii, cu o tehnică similară care traversează teritoriul Bulgariei, există întotdeauna premise pentru ca partea rusă să sugereze că este statul dominant care poate face orice doreşte în Balcani”, a subliniat Ţvetanov.
El a făcut un apel pentru un rol mai activ al Bulgariei şi guvernului său în regiunea Mării Negre.
„Prin anexarea Crimeii, prin forţa şi rolul dominant al militarilor ruşi în regiunea Mării Negre, se limitează orice posibilitate pentru parteneriate şi iniţiative regionale ale tuturor statelor membre. Tocmai de aceea, NATO, Bulgaria şi toate ţările din regiune trebuie să fie foarte unite, coordonate, astfel încât să putem avea un rol de descurajare pentru această agresivitate a părţii ruse. Centrul de coordonare militară navală, care se planifică să fie înfiinţat la Varna, va juca un rol esenţial. Vizita în SUA a premierului bulgar, Boiko Borisov, şi discuţiile sale cu preşedintele american, Donald Trump, precum şi cadrul strategic ne vor oferi mult mai multă securitate, mult mai multe posibilităţi pentru a face parte din interoperabilitatea statelor membre NATO”, a afirmat preşedintele Centrului Euro-Atlantic de Securitate.
„Prin Centrul de coordonare de la Varna vom putea ocupa locul care ni se cuvine ca poziţie geostrategică în regiune, deoarece până în acest moment, Bulgaria a fost uşor absentă din acest rol. Cred că, odată cu modernizarea armatei bulgare, devenim interoperabili cu armata NATO. Odată cu achiziţionarea aeronavelor F-16, avem ocazia să facem parte din familia europeană a F-16. Ştim că vecinii noştri din regiune – Turcia, România şi Grecia – deţin echipamente similare”, a precizat Ţvetanov.
Acesta a subliniat, de asemenea, importanţa diversificării în domeniul energiei, care, în opinia sa, este singura contracarare a influenţei ruseşti în creştere.
„Proiectul Turkish Stream suscită îngrijorări, deoarece, traversând teritoriul Bulgariei, Gazprom, respectiv Rusia, îşi creşte semnificativ influenţa. Adevărata, reala diversificare trece prin interconectarea cu Grecia, cu posibilităţi pentru acele platforme de gaz lichefiat, despre care s-a discutat şi în timpul vizitei premierului în SUA, astfel încât să putem oferi o diversificare reală. Acest lucru ne va oferi posibilitatea de a furniza gaze din mai multe surse, care îl vor oferi la un preţ competitiv şi ne va permite să găsim ceea ce este mai bun pentru economia bulgară, pentru consumatori şi, desigur, pentru partenerii noştri din Europa”, a remarcat Ţvetan Ţvetanov.
În luna iulie, autoritățile românești au blocat pe Dunăre un transport de armament rusesc ce avea ca destinație Serbia. 30 de tancuri şi 30 de blindate rusești, în baza unui contract semnat între Belgrad şi Moscova, trebuiau să ajungă în Serbia.
