Renate Weber, Avocatul Poporului, a trimis spitalelor o înştiinţare potrivit căreia sunt monitorizate ”împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane şi degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertărtăţilor fundamentale”.
Fostul europarlamentar ALDE Renate Weber a fost numită, anul trecut, în funcţia de Avocat al Poporului. Fostă militantă pentru drepturile omului în anii ’90, susţinătoare a lui George Soros şi critic al PSD-ului până în 2014, Weber s-a transformat în avocat al asaltului PSD la Justiţie. În Parlamentul European, Renate Weber s-a poziţionat de partea Rusiei și premierului Ungariei, Viktor Orban.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă, citat de News.ro, că este de neînțeles cum spitalele au devenit loc de tortură şi sunt asimilate locurilor de detenţie. În plus, ministrul a anunţat că va consulta juriştii pentru a afla dacă există o bază legală pentru această monitorizare. La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat că această abordare va face medicii să nu mai ia decizii.
Avocatul Poporului a trimis spitalelor din ţară o înştiinţare potrivit căreia sunt monitorizate, prin Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie.
Potrivit documentului prezentat de Digi 24, ”scopul monitorizării este consolidarea protecţiei pacienţilor împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane şi degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertărtăţilor fundamentale”.
În plus, instituţia solicită spitalelor să anune pacienţii şi aparţinătorii că se face această monitorizare şi solicită numeroase acte şi statistici de la fiecare unitate spitalicească.
Ministrul Nelu Tătaru a comentat, miercuri seară, la Digi 24, monitorizarea făcută de Avocatul Poporului.
”Din punctul de vedere al profesionistului, al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu Covidul, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că nu i se pare normal ca spitalelor să li spună centre de detenţie.
”Nu este normal că după o perioadă grea cineva îţi pune un stigmat de centru de detenţie, iar tratamentul sub suportul torturii. Asta am înţeles. Vreau să consult un jurist în drept internaţional să văd ce convenţie poate transforma un spital într-un centru de detenţie, iar tratamentul în tortură, iar noi acum trebuie să combatem acea tortură. (…) Va trebui să am această discuţie pentru a vedea contextul legal naţional sau internaţional, în care o unitate spitalicească este un centru de detenţie. Nu am primit sesizări de rele tratamente. Au fost solicitări ale pacienţilor asimptomatici de a fi externaţi, dar de tratament agresiv, tortură nu am avut”, a adăugat ministrul.
Acesta a afirmat că nu a văzut rele tratamente, dar a văzut medici cu mâinile goale încercând să salveze pacienţi.
La rândul său, şeful DSU, Raed Arafat, a explicat că această monitorizare se putea face invocând drepturile pacienţilor, Avocatul Poporului având atribuţii în acest sens, fără a fi invocată tortura.
”Dacă nu se revine pe treaba asta, o să determinaţi medicii să nu mai ia decizii şi se va ajunge să luaţi (Avocatul Poporului – n.r.) decizii asupra lor, pentru că aici este vorba de decizii pe pacient şi împreună cu pacientul şi explicând pacientului. Deci asimilarea între un loc de tratament, un salon de tratament… medicul şi pacientul a înţeles că s-a asimilat spitalul cu un loc de detenţie şi cumva asta se lasă de înţeles. Putea să se meargă pe drepturile pacientului şi să vedem dacă drepturile pacientului sunt respectate”, a explicat Arafat.
Raluca Alexandru, adjunct al Avocatului Poporului, a explicat că termenii utilizaţi sunt cei prevăzuţi de legislaţie.
”Termenii utilizaţi sunt cei prevăzuţi de legislaţie. (…) În niciun caz nu vorbim de tratamente de tortură. Aşa este numele domeniului pe care l-a stabilit Legea 35/1997. (…) Noi am vrut prin această acţiune să informăm pacienţii că au posibilitatea de a completa un chestionar întocmit de domeniul pe care îl coordonez, direct pe site-ul Avocatului Poporului. Mai mult, am considerat că prin solicitarea de afişare că această instituţie este monitorizată, era normal să informăm aceşti pacienţi”, a declarat Raluca Alexandru.
Nelu Tătaru şi Raed Arafat au vorbit şi despre faptul că spitalele, ocupate încă cu tratarea pacienţilor bolnavi sau sustecţi de coronavirus nu au posibilitatea să efectueze toate statisticile cerute de Avocsatul Poporului.
În 2018, Renate Weber prelua propaganda Moscovei şi punea sub semnul întrebării că scutul antirachetă american de la Deveselu este devensiv, în contextul în care atât SUA, cât şi NATO şi România au demonstrat în repetate rânduri asta. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Ştiu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înţeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neştire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înţeleg că ne apără de ruşi. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruşi cu instalarea scutului. Apropos, totuşi…e defensiv sau cum?”, preciza Weber într-un inteviu.
În septembrie 2018, Renate Weber alături de colega sa de grup, Norica Nicolai, votau împotriva deciziei Parlamentului European prin care se demarau procedurile de sancţionare a Ungariei pentru derapajele de la statul de drept şi pentru începerea procedurii activării Articolului 7. Deşi Parlamentul European a votat cu peste două treimi declanşarea procedurilor, Renate Weber a votat în minoritate pentru susţinerea guvernului lui Viktor Orban. Cele două au adus totodată şi critici vehemente lui Frans Timmermans şi Comisiei Europene din cauza poziţiilor în legătură cu modificările operate în justiţie de puterea de la Bucureşti. În ianuarie 2019, Renate Weber şi Norica Nicolai susţineau, într-o conferinţă de presă, că trebuie adoptată OUG pentru contestaţia în anulare în cazul verdictelor date de completurile de cinci judecători de la Înalta Curte care nu au fost constituite prin tragere la sorţi.
