Preşedintele american Joe Biden a anunţat marţi că s-a hotărât asupra modului în care Statele Unite vor răspunde atacului cu dronă comis duminică de grupări pro-iraniene asupra trupelor americane staţionate în nord-estul Iordaniei, în apropierea frontierei cu Siria, după ce a examinat cum pot fi pedepsite aceste grupări fără a provoca un război mai larg, transmite Reuters.
Adresându-se presei în timp ce părăsea Casa Albă pentru a pleca într-o deplasare electorală în Florida, Biden nu a oferit detalii despre decizia sa, care survine după ce s-a consultat cu consilierii săi, potrivit Agerpres.
El a menţionat totuşi că Statele Unite nu au nevoie de un „război mai extins” în Orientul Mijlociu, după ce mai devreme şi alţi responsabili americani au spus că Statele Unite nu doresc un război cu Iranul, care a negat orice implicare în atacul cu dronă asupra trupelor americane în Iordania, soldat în rândul acestora cu trei morţi şi 34 de răniţi.
Întrebat de presă dacă a decis cum va riposta acestui atac, Biden a răspuns: „Da”. Însă „nu cred că avem nevoie de un război mai extins în Orientul Mijlociu. Nu asta urmăresc”, a completat preşedintele american.
Cât despre Iran, „îi consider responsabili în sensul în care ei furnizează arme” celor care desfăşoară atacurile, a explicat în continuare Biden.
Ulterior, purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat presei că Washingtonul ia în calcul represalii „multiple” după atacul din Iordania.
„Este foarte posibil să asistaţi la un răspuns gradual, nu doar la o singură acţiune, ci posibil la acţiuni multiple”, a spus Kirby, vorbind de la bordul avionului care-l ducea pe Biden în Florida.
Este prima dată când soldaţi americani sunt ucişi în Orientul Mijlociu de la începutul războiului între Israel şi gruparea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza, o evoluţie ce provoacă temeri cu privire la escaladarea tensiunilor deja foarte ridicate.
De la jumătatea lunii octombrie au avut loc peste 150 de atacuri cu drone sau rachete împotriva trupelor americane şi ale celorlalte ţări din coaliţia antijihadistă în Irak şi Siria, fără să fi provocat uciderea vreunui militar al coaliţiei. Aceste atacuri au fost în general revendicate de „Rezistenţa islamică din Irak”, o nebuloasă de combatanţi proveniţi din grupări armate pro-iraniene. Drept represalii, Washingtonul a efectuat în Irak mai multe bombardamente care au ţintit combatanţi şi comandanţi ai grupărilor armate pro-iraniene.
