Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea de abrogare a recursului compensatoriu, care a trecut la începutul lunii decembrie de Parlament.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind promulgarea Legii de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 281/18.06.2019).
Totodată, Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor normative în domeniul justiţiei (PL-x 542/17.10.2018), dar şi trei decrete privind trecerea în rezervă a general-locotenentului – cu trei stele Cosneanu Gheorghe din Ministerul Apărării Naţionale, la data de 3 ianuarie 2020, a general-locotenentului – cu trei stele Alexandru Ion din Ministerul Apărării Naţionale, la data de 3 ianuarie 2020 şi a general-locotenentului – cu trei stele Creţu Gabriel din Serviciul de Protecţie şi Pază.
Abrogarea recursului compensatoriu a fost votată, în 4 decembrie, de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională în acest caz. S-au înregistrat 272 de voturi „pentru”.
Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, referitoare la recursul compensatoriu, a fost votată de de 272 de deputaţi.
S-au înregistrat şi 5 abţineri – 3 ale unor deputaţi PSD (Remus Borza, Nicolae Bacalbaşa şi Florin Iordache) şi 2 de la UDMR (Kulcsár-Terza József-György şi Márton Árpád-Francisc).
Camera Deputaţilor a fost cameră decizională în acest caz.
