- O analiză The Economist
Pe 7 ianuarie, agenți ai Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE), agenția care se ocupă de deportări, circulau pe o stradă din Minneapolis. Un videoclip al incidentului arată mai mulți ofițeri mascați apropiindu-se de Renee Nicole Good, aflată în SUV-ul ei de culoare vișinie. Un agent i-a spus să „iasă dracului din mașină”. Ea a dat înapoi și a încercat să plece când unul dintre ofițeri, aflat în colțul din față-stânga al mașinii, a scos un pistol și a părut că îl îndreaptă spre parbriz. S-au auzit cel puțin două focuri de armă. Mașina a accelerat și apoi s-a izbit de vehicule parcate. Un trecător care filma interacțiunea s-a apropiat de locul impactului. Pe zăpadă erau stropi de sânge, iar doamna Good era moartă.
Acesta nu este primul schimb de focuri în care au fost implicați agenți ICE de când, anul trecut, s-au răspândit în marile orașe ale Americii. The Trace, o publicație care urmărește violența armelor, a contabilizat cel puțin 14 incidente armate implicând agenți de imigrare de când președintele Donald Trump a preluat mandatul.
Totuși, cazul de împușcare din Minneapolis a devenit rapid unul dintre cele mai mediatizate. Oficialii federali și locali vor investiga incidentul pentru a stabili dacă ofițerul s-a temut pentru viața sa, așa cum susține Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), și dacă folosirea forței a fost justificată. Motivele pentru care agenții veniseră la vehiculul doamnei Good și pentru care aceasta a încercat să plece sunt, deocamdată, necunoscute. Însă uciderea se înscrie într-un tipar de violență tragică și aparent inevitabilă, rezultat al tensiunilor dintre protestatari și ofițerii de imigrare, alimentate de afirmații ale unor figuri politice precum Stephen Miller, care susțin că agenții ICE beneficiază de „imunitate” în exercitarea atribuțiilor lor.
Astfel de incidente au început vara trecută, când echipe de agenți de imigrare au fost desfășurate în marile orașe, precum Los Angeles și Chicago. Ofițeri ICE, obișnuiți să efectueze raiduri de imigrare țintite, și agenți ai Poliției de Frontieră, instruiți pentru acțiuni agresive la granița de sud, au ajuns brusc să alerge migranți pe străzile orașelor și să se confrunte cu protestatari nemulțumiți de campania de deportări în masă a lui Donald Trump. De fiecare dată când un videoclip apărut pe rețelele sociale părea să arate agenți folosind forță excesivă, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) era pregătit cu un răspuns similar celui oferit de oficialii federali după împușcătura din Minneapolis. Protestatarii sunt, susțin ei, niște instigatori violenți care au încercat să atace agenți federali. DHS a declarat în repetate rânduri că ofițerii nu fac decât să acționeze în legitimă apărare.
Donald Trump a reluat această afirmație într-o postare pe Truth Social, la câteva ore după incident. „Femeia care conducea mașina era foarte turbulentă, obstrucționa și opunea rezistență”, a scris el, „după care l-a călcat în mod violent, intenționat și cu brutalitate pe ofițerul ICE, care pare să fi tras asupra ei în legitimă apărare”. Tricia McLaughlin, purtătoare de cuvânt a DHS, a numit incidentul „un act de terorism intern”. Înregistrarea video nu pare să arate că doamna Hood ar fi călcat un ofițer, dar se vede că și-a pus mașina în mișcare în apropierea a doi dintre ei.
Afirmațiile anterioare ale DHS au fost demontate în mod repetat. Mărturii ale martorilor, videoclipuri de pe rețelele sociale și imagini de pe camerele corporale prezentate în timpul audierilor dintr-o instanță federală din Chicago, anul trecut, au arătat că agenți ai Poliției de Frontieră implicați în astfel de confruntări au mințit sub jurământ și au exagerat amenințarea reprezentată de protestatari pentru a-și justifica agresivitatea. Cu toate acestea, aceste dezvăluiri nu au împiedicat repetarea tiparului odată ce „mașinăria deportărilor” a ajuns la Minneapolis. „Ne-am temut de acest moment încă din primele etape ale prezenței ICE în Minneapolis”, a declarat primarul orașului, Jacob Frey, într-o conferință de presă după împușcătură. La fel ca primarii din Los Angeles și Chicago înaintea lui, Frey susține că prezența ICE provoacă tulburări, nu face orașele mai sigure. „Am un mesaj pentru ICE”, a spus el. „Plecați dracului din Minneapolis.”
Va fi nevoie de ceva timp pentru ca faptele legate de împușcătură să fie clarificate. Foști oficiali ICE spun că, în trecut, acuzațiile de folosire excesivă a forței erau investigate, de regulă, intern. Însă remarca lui Miller despre „imunitate” sugerează că actuala administrație nu este interesată să îi sancționeze pe agenți pentru un comportament care ar putea duce la tragerea la răspundere dacă ar fi fost comis de forțele de poliție locale. Clauza de supremație din Constituție, care plasează legea federală deasupra celei statale, poate face dificil pentru procurorii locali să îi pună sub acuzare pe agenți federali pentru o infracțiune pe care ar fi putut-o comite în timpul serviciului. Judecătorii care analizează dacă astfel de cazuri pot continua au tendința, în ultima vreme, de a decide ei înșiși dacă un ofițer a acționat în mod rezonabil, în loc să permită unui juriu local să se pronunțe.
Primarul Frey i-a îndemnat pe locuitorii statului Minnesota să rămână calmi și pașnici în urma împușcăturii. Fără îndoială, el își amintește cât de rapid au escaladat protestele în orașul său după uciderea lui George Floyd de către poliție, în 2020. De luni de zile, Donald Trump pare să fi dorit să provoace protestatarii la violență pentru a justifica o reprimare și mai dură a orașelor conduse de democrați. Deciziile recente ale instanțelor îi limitează capacitatea de a desfășura Garda Națională așa cum a făcut-o la Los Angeles, însă aceasta nu este singura opțiune pe care o are președintele dacă situația scapă de sub control. De mult timp, el cochetează cu ideea de a invoca Legea Insurecției, care i-ar permite să trimită trupe în orașe. Încă o dată, Minneapolis se află în centrul furtunii.
