Țara devastată de război poate înlocui o parte din echipament, dar nimic comparabil cu tot ceea ce primește din America, notează The Economist.
<< Într-un turn de afaceri elegant din Kiev, un grup de ingineri se adună în jurul unei noi drone de atac, neagră precum carbonul, denumită Batiar, „rebela”. Aceasta seamănă foarte mult cu dronele iraniano-rusești Shahed, care au terorizat orașele ucrainene în ultimele luni. Cu o rază de acțiune de până la 1.500 km, un cost de doar 25.000 de dolari și un sistem optic de recunoaștere a terenului care o face rezistentă la majoritatea bruiajelor electronice, acest model este probabil să-i facă o concurență serioasă rivalului său rusesc. Este rezultatul unei colaborări între firme ucrainene și americane, una dintre numeroasele inițiative în care tehnologia este împărtășită și perfecționată în luptă. „Marile corporații americane sunt înspăimântate”, spune ofițerul ucrainean care coordonează proiectul. „Știu că nu pot concura”.
Războiul a transformat Ucraina într-un lider mondial în tehnologiile dronelor, depășind multe arme occidentale, precum rachetele antitanc Javelin. Cu toate acestea, efortul său de război rămâne profund dependent de sprijinul militar occidental și american. Pe 3 martie, Casa Albă a suspendat întregul ajutor militar pentru Ucraina, până când guvernul de la Kiev va demonstra un angajament mai clar față de planurile de pace ale lui Donald Trump. Zvonuri privind o astfel de măsură apăruseră înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski din Biroul Oval, petrecută la 28 februarie. De atunci, discuțiile despre o posibilă întrerupere a sprijinului au devenit tot mai frecvente în briefingurile neoficiale. Nu e de mirare că Ucraina este neliniștită. „Nimeni nu vrea să creadă în cel mai rău scenariu”, spune o sursă apropiată conducerii militare, „dar există temeri că unele echipamente vor fi pur și simplu imposibil de înlocuit”.
Elementele critice ale sprijinului american includ arme, capacitatea de a le întreține și repara, rachete de apărare aeriană care mențin orașele funcționale, sistemul Starlink, coloana vertebrală a comunicațiilor militare, și, poate cel mai important, partajarea informațiilor de intelligence. Soldații ucraineni știu ce se întâmplă atunci când se întrerupe fluxul de arme americane. La sfârșitul anului 2023, Donald Trump le-a cerut republicanilor din Congres să blocheze aprobarea următorului pachet de ajutor militar. Deficitul de obuze rezultat a continuat șase luni. Locotenentul superior Nazari Kishak a fost unul dintre soldații care au văzut efectele acestui deficit pe linia frontului. La Bahmut, rușii au folosit un avantaj de artilerie de 10 la 1 pentru a-i ucide pe unii dintre cei mai buni ofițeri ucraineni și a distruge complet orașul. Mulți ucraineni și-au pierdut inutil viața, spune el.
Ucraina poate înlocui o mare parte din puterea de foc a artileriei cu propriile sale sisteme de drone. În acest sens, problema se reduce la găsirea finanțării: industriile locale de apărare funcționează sub capacitatea maximă. Dronele ucrainene și-au demonstrat eficiența pe câmpul de luptă, fiind adesea mai eficiente decât artileria și având un cost semnificativ mai redus. Cu toate acestea, artileria își păstrează importanța, iar zecile de noi sisteme care ies lunar de pe liniile de producție ucrainene vor fi de o utilitate limitată în lipsa obuzelor. Pierderea vehiculelor de luptă americane Bradley ar fi la fel de devastatoare. De asemenea, oprirea livrărilor de rachete GMLRS ghidate prin GPS i-ar oferi Rusiei mult mai multă libertate de manevră la zeci de kilometri în spatele liniilor frontului. Locotenentul Kișak avertizează că o blocare a acestor arme ar duce inevitabil la „mai multe orașe Bahmut” și la un număr și mai mare de ucraineni uciși.
Fluxul de muniție este mai puțin important decât alte componente ale asistenței americane. Doar America poate produce arme de înaltă tehnologie precum rachetele Patriot, capabile să intercepteze rachetele hipersonice și balistice rusești care lovesc orașele ucrainene. Pe hârtie, un înlocuitor ar putea fi sistemul franco-italian SAMP/T, dacă ar putea fi produs la scară largă. În practică, însă, acest sistem nu poate neutraliza cele mai rapide rachete, deși o versiune mai avansată este așteptată pentru anul viitor. Oprirea livrărilor de rachete Patriot ar expune mai multe regiuni ale Ucrainei la distrugeri similare celor din orașele de lângă front, precum Harkov, unde este prea periculos să fie desfășurate aceste sisteme costisitoare. Ar putea fi disponibile ale surse de interceptoare Patriot – America a lucrat, de exemplu, pentru a permite Japoniei să co-producă aceste rachete – dar probabil nu în cantități mari. Orice transfer ar avea nevoie de aprobarea SUA.
Rețeaua de sateliți Starlink, finanțată de Polonia, dar controlată de americani, este o altă resursă de neînlocuit. Nu este clar dacă oprirea ajutorului militar va afecta acest sistem, dar ucrainenii au găsit soluții alternative în trecut – mai ales în timpul operațiunilor din regiunea Kursk a Rusiei, unde sistemele Starlink sunt în mare parte dezactivate. Acolo, inginerii ucraineni au folosit tehnologii mobile și relee de drone pentru a menține comunicațiile trupelor. Un oficial ucrainean afirmă că se lucrează la un sistem de rezervă bazat pe tehnologii similare. „Avem unul care ar putea fi implementat în câteva zile, iar o soluție mai extinsă în trei luni”. Totuși, tranziția ar fi dificilă și i-ar lipsi pe ucraineni de unul dintre principalele lor avantaje pe câmpul de luptă. Locotenentul Kișak, care a condus unele operațiuni în Kursk, spune că sistemele alternative sunt inferioare din mai multe puncte de vedere, mai ales în ceea ce privește vulnerabilitatea lor la războiul electronic rusesc.
Cel mai vital dintre toate este fluxul american de informații, furnizat prin aranjamentele NATO. Acesta permite forțelor armate ucrainene să detecteze o gamă largă de amenințări: avioanele rusești înainte de a lovi, forțele ruse aflate în pregătirea unor noi invazii, fluxul de arme rusești, iraniene și nord-coreene, precum și depozitele, logistica și centrele operaționale ale mașinăriei rusești de război. De asemenea, permite Ucrainei să ghideze, în timp real, rachete și drone către ținte din interiorul Rusiei.
Dronele ucrainene pot vedea doar pe distanțe scurte în spatele liniilor actuale ale frontului. Însă ochii americani le oferă o perspectivă în profunzime. Oficialii americani din Comandamentul European (EUCOM), care supraveghează toate forțele americane de pe continent, folosesc inteligența artificială pentru a fuziona date din imagini satelitare, informații electronice și alte surse, identificând astfel ținte de mare valoare. Un oficial militar occidental afirmă că Europa ar putea furniza o parte din aceste capabilități – Marea Britanie, de exemplu, desfășoară în mod regulat avioane de supraveghere Rivet Joint deasupra Mării Negre – dar nu la fel de rapid. „În acest tip de război, totul se rezumă la sincronizare. Fără informațiile furnizate de SUA, Ucraina va avea dificultăți în ceea se numește „dynamic targeting”, un termen care se referă la identificarea și lovirea în timp real a țintelor, pe măsură ce apar.
În ciuda semnelor sumbre, oficialii ucraineni evită predicțiile apocaliptice. Producția de arme în state-cheie pentru alegerile americane ar putea, de asemenea, să-i facă dificil lui Trump faptul de a opri complet ajutorul. O parte din această siguranță provine și din încrederea tăcută că Ucraina reușește să stabilizeze frontul estic. Loviturile de precizie asupra depozitelor de logistică și combustibil din adâncul teritoriului rus au avut succes. De asemenea, armata ucraineană pare să fie într-o formă de luptă mai eficientă sub noul comandant operațional, Mihailo Drapati. Denis Iaroslavski, ofițer de recunoaștere în Harkov, afirmă că brigăzile ucrainene ar putea rezista unor viitoare ofensive rusești chiar și în absența sprijinului american. Un alt oficial ucrainean de rang înalt prezice că „va exista un declin lent, iar poate linia frontului va ceda într-o oarecare măsură, dar nu va fi o tragedie”.
Pentru cei implicați în industriile de apărare ale Ucrainei, lovitura psihologică ar putea fi la fel de dăunătoare precum cea materială. S-ar simți ca o trădare, spun ei – mai ales pentru cei obișnuiți cu colaborarea tehnologică fără întreruperi, derulată în proiecte precum drona Batiar. Serghii Koșman, o figură proeminentă din sectorul tehnologic militar al Ucrainei, sugerează că o ruptură ar afecta și Occidentul. „Americanii și-au dezvoltat și testat aici propriile lor capacități. Dacă se va întâmpla cel mai rău scenariu, iar partenerii noștri se dovedesc a fi nesiguri, va trebui să ne facem alegerile în consecință. Ca urmare a acestui scenariu, toată lumea din Occident va avea de pierdut”. >>
