Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului au respins joi, într-o decizie unanimă, ca inadmisibilă, cererea Marianei Rarinca, femeia care a fost condamnată în 2015 la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de șantaj al Liviei Stanciu.
Analizând plângerea formulată de Mariana Rarinca, un caz foarte mediatizat în acea perioadă, judecătorii CEDO au constatat, printre altele, că nimic nu indică în acest caz o încălcare flagrantă a dreptului intern în decizia de formare a completului care a pronunțat deciziile din 23 iulie 2015, 17 august și 11 septembrie 2015.
De asemenea, Curtea precizează că nu poate subscrie la afirmația petentei că decizia Curții de Apel București din 29 septembrie 2015 a fost arbitrară sau că a existat o încălcare flagrantă a dreptului intern în ceea ce privește compoziția nominală a completului care a pronunțat decizia din 22 octombrie 2015.
Curtea nu consideră ca fiind obiectiv justificate îndoielile petentei privind imparțialitatea completului care a pronunțat decizia din 22 octombrie 2015.
În ceea ce privește acuzația Marianei Rarinca, potrivit căreia condamnarea sa s-a bazat în special pe dovezile obținute de agenți sub acoperire, CEDO reiterează principiul folosirii agenților sub acoperire (Ramanauskas v. Lithuania (no. 2), no. 55146/14, §§ 52-62, 20 February 2018).
Dovezile în acest caz nu sugerează că agentul sub acoperire a provocat sau a incitat reclamanta să comită infracțiunea imputată. În momentul în care agentul sub acoperire a fost implicat în caz, reclamanta încercare deja în mod repetat să o contactele pe judecătoarea Livia Stanciu cu mesaje amenințătoare.
CEDO consideră că reclamanta nu a oferit niciun argument sau dovadă capabile să contrazică concluzia jurisdicțiilor naționale, potrivit cărora mesajele de la agentul sub acoperire vizau clarificarea identității persoanei care o amenința pe judecătoare și solicitările sale exacte, și nu un îndemn la comiterea unei infracțiuni.
„Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declarară cererea inadmisibilă”, se arată în decizia CEDO din 4 februarie.
În toamna anului 2015, Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu (în prezent magistrat al Curții Constituționale), a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la trei ani de închisoare cu suspendare.
Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel formulat de Mariana Rarinca, menținând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București în decembrie 2014.
Potrivit DNA, în perioada august / septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia.
În schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, Mariana Rarinca i-ar fi pretins șefei de atunci a Înaltei Curți suma de 20.000 de euro.
”Amenințările cu divulgarea către presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru ‘datorii’ plătite de inculpata in numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vătămată si familia acesteia”, susținea DNA.
Inițial, în acest dosar Mariana Rarinca a fost condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare, după care, în mai 2015, a fost achitată de Curtea de Apel București.
Ulterior, decizia de achitare a fost anulata tot de Curtea de Apel București, în urma unei contestații depuse de DNA.
La rejudecarea apelului, Curtea de Apel a menținut condamnarea de trei ani închisoare cu suspendare.
