Politicile interne care au generat cele mai importante progrese din ultimii 25 de ani au fost invariabil modelate de politica externă a țării. Amprenta aderării la Uniunea Europeană a impulsionat economia și a deschis drumul spre modernizarea justiției, iar aderarea la NATO și Parteneriatul strategic cu SUA au proiectat o politică de securitate capabilă să ne ofere un adăpost mai apropiat de nevoi.
Însă există un palier pe care România a rămas dramatic în urmă, în ciuda oportunităților cristalizate în ultimii ani: digitalizarea.
În cursul pandemiei de Covid-19, restanţele acumulate au devenit nu doar mai vizibile, dar tind să fie tot mai costisitoare.
Și totuși, ce legătură poate să existe între politica externă și resuscitarea digitalizării?
Răspunsul este destul de simplu și se ancorează într-un episod de dată relativ recentă: cel al încheierii Pactului național pentru finanțarea apărării – un consens național în vederea alocării a 2% din PIB acestui sector şi, astfel, respectarea angajamentului asumat odată cu aderarea la NATO. Modelul s-a dovedit functional, motiv pentru care poate servi ca reper.
Iar digitalizarea ar trebui să fie una dintre sferele socio-economice care să beneficieze urgent de un asemenea transfer de „know-how”.
În lipsa unui consens transpartinic, pașii semnificativi riscă să se mai lase aşteptaţi, oricât de dureroase ar fi consecințele stagnării.
Până atunci, însă, merită pornit de la explorarea intențiilor manifestate de principalele partide în programele de guvernare cu care au intrat în Parlament.
Regăsiți mai jos principalele obiective şi măsuri privind digitalizarea enunțate în campania electorală de către PSD, PNL şi Alianţa USR PLUS. Merită să le parcurgeți pentru că sunt suficiente de detaliate și conturează o imagine clară asupra cum ar trebui să arate România ”ideal digitală.”
Angajamentele celor trei partide merită reținute și dintr-un alt punct de vedere. Pentru că arată și câte probleme nerezolvate au lăsat în acest domeniu toți cei care s-au perindat la putere în ultimii ani, dar și ce mare ar fi impactul negativ asupra dezvoltării țării dacă tot ce e promis mai jos vor rămâne doar vorbe goale.
PSD
- interconectare case de marcat la ANAF +12 miliarde lei.
- Digitalizarea marilor sistemelor publice: 0,5% din PIB – 2021; 1% din PIB – 2022; 1,5% din PIB – 2023; 2% din PIB – 2024.
- Digitalizarea serviciilor și utilităților publice.
- Digitalizarea resurselor educaționale.
- Digitalizarea finanțelor publice, sistemului judiciar și a marilor servicii publice.
- Stimularea antreprenoriatului digital inovativ.
- Înființarea Ministerului Comunicațiilor și Digitalizării (MCD) – reglementator, finanțator.
- Reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României în Agenția Națională pentru Transformare Digitală (ANTD), în subordinea MCD – rol operațional.
- Emitere documente de stare civilă, CI, pașaport, permis.
- Biblioteca digitală (resurse culturale digitizate).
- Centru de date la dispoziția instituțiilor publice, administrat de Agenția Națională pentru Transformare Digitală.
- Program naționale pentru alfabetizare digitală, dezvoltare competențe digitale medii și extinse național- digital seniors, digital kids (cu accent pe igiena mediului online).
- Program național pentru sprijinirea (pre-) acceleratoarelor și incubatoarelor pentru startup-uri de tehnologie digitală, în special cele dezvoltate de elevi și studenți.
- Consultanță, pentru IMM-uri și autorități locale, pentru identificarea oportunităților de digitalizare. Asistență tehnică pentru scriere proiecte de digitalizare IMM-uri sau autorități locale.
- Programe naționale pentru sprijinirea transformării digitale și a integrării de tehnologii avansate în fluxurile economice.
- Realizarea unei platforme digitale dedicată practicii artistice româneşti în condiţiile post pandemie.
- Digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizareade conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor și activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate.
- Pandemia a relevat necesitatea consolidării capacității de reacție la crize, iar prioritățile vizează digitalizarea serviciilor consulare și facilitarea accesului la acestea.
PNL
- Vor fi o prioritate digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor Publice și contribuabili prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile.
- . Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF.
- Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:
i) asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic
ii) creșterea performanței specialiștilor IT
iii) retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare).
iv) asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023
v) verificarea TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală. - Agrearea unor parteneriate public-private pentru digitalizarea și debirocratizarea accelerată a reglementărilor piețelor financiare românești.
- Utilizarea resurselor din REACT-EU pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale domeniilor sănătate, creșterea competitivității IMM-urilor, digitalizarea educației și măsuri active de ocupare.
- Pentru domeniul digitalizare sunt avute în vedere investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților de telemedicină (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; digitalizarea sistemului de colectare a creanțelor bugetare; digitalizarea sistemului judiciar; securitatea cibernetică și interoperabilitatea bazelor de date.
- Digitalizarea sistemului medical, prin implementarea unor soluții integrate, moderne, la nivel național, urmând a reprezenta priorități ale României care vor fi sprijinite, de asemenea, din fondurile europene alocate acestui domeniu.
- Se va urmări adaptarea ofertei de educație și formare profesională la provocările curente inclusiv în ceea ce privește digitalizarea, cu accent pe competențele cadrelor didactice și furnizarea suportului necesar pentru dezvoltarea și evaluarea competențelor-cheie ale elevilor (în mod particular a competențelor digitale și antreprenoriale), inclusiv prin utilizarea resurselor educaționale deschise.
- Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de aproximativ 330 milioane Euro, sursă fonduri europene (POCU) și bugetul de stat.
- Digitalizarea infrastructurii rutiere.
- Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR) printr-o soluție eficientă pentru înregistrarea și evidența documentelor.
- Actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație; schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1239.
- Informatizarea oficiilor poștale și digitalizarea serviciilor oferite în cele 5.600 de locații pentru cei minim 8,4 milioane utilizatori lunar de servicii poștale și conexe. (Valoare estimată – 31.806.981 Euro. Obiectiv cuprins în Programul Multianual de Investiții al Poștei Române propus spre finanțare din credit BERD și/sau EximBank).
- Implicarea directă a Guvernului pentru a susține debirocratizarea, standardizarea și digitalizarea birocrației la nivelul administrațiilor locale.
- Stabilirea unui grup de lucru interministerial permanent între comitetul DEBIRO și comitetul e-guvernare pentru accelerarea proiectelor comune de digitalizare-debirocratizare, inclusiv a celor 5 proiecte deja identificate ca fiind prioritare: Ghișeul Unic pentru Mediul de Afaceri (un singur punct de acces pentru relația cu administrația centrală).
- Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești.
- Realizarea unui inventar sau registru al tuturor serviciilor publice (furnizate de administrația publică centrală și locală) și analiza gradului de sofisticare digitală curentă al acestora, necesare pentru cuantificarea corectă a decalajului de digitalizare a administrației publice românești față de modelele de succes în domeniu la nivel internațional și monitorizarea progresului în timp care este în curs de realizare.
- Finanțarea de programe prin care firmele IT de la nivelul DIH-urilor regionale vor oferi soluții de digitalizare a activității IMM-urilor din regiune. IMM-urile vor putea testa înainte de a adopta soluții, cu costuri mici și expertiza necesară pe toate palierele, dih-urile fiind un one-stop shop al transformării digitale.
USR PLUS
- Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și Statul român. Orice document depus în PCUE să aibă valoare legală și să intre pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiile.
- Crearea unui departament în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României responsabil cu crearea de interfețe intuitive.
- Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health / telemedicină, mai ales în mediul rural unde există penurie de medici, consultările la distanță pot fi încurajate pentru a trece peste obstacolul distanțelor lungi, dar și în cazul pandemiilor când accesul la servicii medicale uzuale este limitat. Măsura este susținută de angajamentul de acoperire cu acces la internet de mare viteză a 96% din România.
- Digitalizarea și integrarea sistemului, programările online și calendare personalizate de dispensarizare atât pentrucomponenta de prevenție cât și pentru cea de supraveghere a patologiei cronice.
- Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate, accesibil pacientului și medicului curant, instrument standardizat care va conține istoricul medical complet—alergii, imunizări, diagnostice, investigații efectuate, tratamente urmate.
- Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli. Registrele de boală reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor precum și despre profilul pacientului. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor deprevenție, screening și control al bolilor.
- Digitalizarea completă a procesului de înființare a firmelor.
- Informatizarea sistemului de justiție.
- Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea a cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government.
- DigitaliConstruirea de laboratoare virtuale accesibile online. Fiecare cadru didactic, fiecare elev trebuie să poată avea acces la laboratoare virtuale unde să poată realiza experimente specifice, să se poată conecta în comunități profesionale sau de interese similare.
- Granturi digitale pentru școli. La nivel național se vor defini trei categorii de granturi (mici, medii, mari) care vor putea fi accesibile fiecărei unități școlare. Astfel, școlile vor propune un plan de digitalizare împreună cu necesarul de resurse hardware și software aferente, precum și de necesar de formare în domeniu, plan în urma căruia vor primi finanțarea Direcțiilor de Sănătate Publică.
- Digitalizarea proceselor de colectare, procesare și utilizare a datelor de la universități va fi un obiectiv strategic imediat care va duce la eficientizarea proceselor.
- Digitalizarea interacțiunii cu statul trece prin cărți de identitate electronice, interconectate cu cardul de sănătate și eliminarea altor documente care astăzi sunt necesare, de exemplu talonul de pensie.
- Susținerea creării și dezvoltării de Hub-uri Digitale de Inovare în conformitate cu Agenda UE 2016–2020 de digitalizare pan-europeană.
- Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT), clarificând rolurile executive și de reglementare ale acestora și asigurând o dezvoltare digitală sustenabilă și aliniată unei viziuni strategice, cu accent pe eficiența în folosirea banului public, simplificare administrativă și acces cât mai larg la participarea în achiziții publice.
- Dezvoltarea industriilor cu potențial înalt de digitalizare—industria auto, industria de apărare, textilă, manufacturieră și agricultură.
- Vom promova schimbul de informații, înființând o platformă națională pentru industria 4.0, care să susțină industriile cu potențial înalt de digitalizare și vom conecta această platformă la rețeaua europeană.
- Susținem modificarea legislației astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente, care este o precondiție tehnică pentru digitalizarea și dezvoltarea rețelelor inteligente și a măsurilor de management al consumului de energie. De asemenea, vom stimula integrarea soluțiilor cu amprentă minimă de carbon în domeniul construcțiilor.
