Europarlamentarul Corina Creţu susţine că sprijinirea şi impulsionarea mediului de afaceri din mediul rural este o prioritate a Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, mai ales că zona rurală se confruntă cu un declin demografic major, impozitare ridicată şi şomaj în creştere, informează Agerpres.ro.
Parlamentarul european a arătat că, în urmă cu o zi, în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European a fost abordată susţinerea şi impulsionarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri din zonele rurale, întrucât este „un subiect de mare importanţă pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor rurale”.
„Doresc în primul rând să subliniez importanţa mediului de afaceri, IMM-urile fiind motorul economiei europene. Acestea reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din UE. De asemenea, acestea angajează aproximativ 100 de milioane de persoane, reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul Europei. IMM-urile aduc soluţii inovatoare la provocări precum utilizarea eficientă a resurselor şi coeziunea socială şi contribuie la răspândirea acestei inovaţii în regiunile Europei. Acestea sunt esenţiale pentru competitivitatea şi prosperitatea Europei, pentru ecosistemele industriale, pentru suveranitatea economică şi tehnologică şi pentru rezilienţa la şocurile externe. Astfel, este nevoie de o atenţie sporită mediului de afaceri rural, care se confruntă cu declin demografic major, impozitare ridicată şi şomaj în creştere”, a arătat Corina Creţu, pe Facebook.
Potrivit europarlamentarului, printre îngrijorările experţilor prezenţi la dezbatere se numără procentul mare de agricultori care vor ieşi la pensie în următorul deceniu, adică circa 60%.
„Totodată, explozia preţurilor la cereale şi competitivitatea este prima îngrijorare a agricultorilor europeni ca urmare a situaţiei din Ucraina. Totuşi, a fost subliniat că politica de coeziune vine în sprijinul întreprinzătorilor rurali, mulţi accesând finanţare prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune”, a precizat Creţu.
Potrivit europarlamentarului, în perioada 2014-2020, România a implementat 297 de milioane de euro în economia rurală, dar agricultorii şi întreprinzătorii români sunt îngrijoraţi de un viitor impredictibil.
Un exemplu pozitiv însă este cel al regiunii Laponia, care, în perioada 2014-2020, a lansat 541 de proiecte în zona rurală, 244 dintre acestea promovând emisiile reduse de carbon, regiunea înregistrând o creştere a exportului de 282 milioane de euro.
Printre soluţiile identificate în cadrul dezbaterii din Comisia Regi se regăsesc accesul mai mare la finanţare, stimulente fiscale, susţinerea dezvoltării competenţelor antreprenoriale şi o mai bună colaborare între sectorul public şi privat.
„Fondurile de coeziune sunt deseori gestionate direct prin intermediul administraţiilor centrale, prin capitatele regionale sau naţionale, deseori deconectate de regiunile rurale. Astfel, este absolut necesar sa se menţină o legătură cu ruralitatea pentru ca acest zone să se dezvolte armonios”, a mai arătat Corina Creţu.
