Criza Covid | De ce lipseşte oxigenul medical în India şi alte ţări în curs de dezvoltare

Din cauza insuficienţei respiratorii provocate de noul coronavirus, cozile formate din pacienţi aflaţi în dificultate devin tot mai lungi în India şi în alte ţări în curs de dezvoltare, care încearcă să obţină mult doritul oxigen medical, a cărui disponibilitate industrială este departe de a fi suficientă la nivel mondial, informează AFP, preluată de Agerpres.


De ce se formează cozi de pacienţi care aşteaptă butelii de oxigen în ţările în curs de dezvoltare?


Penurie de oxigen medical în R.D. Congo, cozi în faţa spitalelor din Venezuela, atac speculativ asupra preţurilor din Peru, piaţă neagră în Brazilia. De mai multe săptămâni, reportajele realizate de jurnalişti AFP din lumea întreagă dovedesc o realitate plină de cruzime: oxigenul, vital pentru salvarea bolnavilor de COVID-19 aflaţi în detresă respiratorie, ale căror concentraţii de oxigen din sânge scad periculos de mult, lipseşte în multe ţări cu venituri mici sau cu venituri medii, mai ales în America Latină şi în Africa, dar şi în India.


Deşi este vital pentru tratarea eficientă a pacienţilor cu COVID-19 care sunt spitalizaţi sau se află la domiciliu, accesul la oxigenul medical, relativ facil în Europa şi America de Nord, este limitat în ţările sărace din cauza costurilor, infrastructurilor limitate şi a obstacolelor logistice, au explicat reprezentanţii UNITAID, o organizaţie internaţională coordonată de OMS, însărcinată cu centralizarea achiziţiilor de tratamente medicale.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un pacient din cinci care suferă de COVID-19 are nevoie de oxigen medical.


Care sunt nevoile în aceste ţări în faţa pandemiei?


În februarie, OMS estima că peste o jumătate de milion de persoane aveau nevoie de 1,2 milioane de butelii de oxigen pe zi în aceste ţări.

UNITAID estimează aceste nevoie la 1,6 milioane de dolari pentru achiziţionarea de butelii de oxigen în beneficiul acestor state pe parcursul anului 2021: „O urgenţă mondială, care necesită o reacţie mondială”.

Potrivit organizaţiei menţionate, principalele provocări din acest punct de vedere vizează un grup format din aproximativ 20 de ţări, printre care se află state precum Malawi, Nigeria şi Afganistan.


Cum se produce oxigenul medical?


Există două mari tipuri de producţie de oxigen:

Oxigenul medical: poate fi obţinut separând gazele conţinute în aer. Aerul terestru este alcătuit din 78% azot, 21% oxigen şi 1% mici molecule precum argon şi heliu, reaminteşte Regis d’Herouville, directorul general al Air Liquide Sante France, o filială a grupului francez Air Liquide, specializat în producţia de gaze industriale.

Oxigenul (O2) se izolează din aer după etape de compresie, filtrare şi purificare. El este apoi supus unor reguli stricte de analiză şi de monitorizare, garantate de un expert în farmacologie.

Când are o concentraţie de peste 99,5%, devine un medicament. Acel oxigen va fi identificat printr-un număr de lot unic şi va fi distribuit către spitale. Este transportat sub formă condensată, fie lichid în vrac – în containere mari sau cisterne cu pereţi izolaţi, ce permit menţinerea sa la temperaturi sub -182 de grade Celsius, fie sub formă gazoasă în butelii care conţin volume mai mici.

„Livrarea de oxigen lichid este aceea care ne permite să răspundem nevoilor şi celor mai mari variaţii ale cererii. Un litru de oxigen lichid echivalează cu aproximativ 800 de litri de oxigen gazos. Oxigenul poate fi astfel livrat în butelii sub presiune pentru a permite mobilitatea pacienţilor. În acest caz, un litru de oxigen gazos la presiunea de 200 de bari corespunde unei cantităţi de 200 de litri de oxigen gazos direct utilizat de către un pacient”, a explicat Regis d’Herouville.

Oxigenul produs de un concentrator: este un oxigen ce are în general o concentraţie de 93%. Este vorba despre echipamente electrice portabile, care extrag şi purifică oxigenul din aerul ambiant în timp real sau de unităţi de producţie mai ample, care permit alimentarea unor stabilimente mari, precum spitalele.



„În absenţa infrastructurilor de producţie a oxigenului lichid, concentratorii sunt utili. Dar ei sunt dimensionaţi pentru o nevoie specifică, fapt care le permite cu greu să răspundă unei creşteri subite şi rapide a consumului de oxigen, multiplicată de cinci sau de şase ori, aşa cum s-a văzut în anumite spitale franceze în timpul crizei COVID-19. În plus, concentratorii sunt mari consumatori de energie, având costuri de mentenanţă ridicate”, a explicat acelaşi specialist.


Care sunt principalii producători?


În afara Chinei, primii trei furnizori mondiali de oxigen medical sunt: producătorul german Linde – aliat al grupului american Praxair, compania franceză Air Liquide şi cea americană Air Products.

Însă oxigenul medical este mai ales produs de un număr foarte mare de companii locale şi regionale, deoarece una dintre principalele sale probleme constă în faptul că este un gaz dificil de transportat pe distanţe lungi.

De altfel, acesta este şi motivul pentru care oxigenul medical are o disponibilitate mult mai mare în ţările industrializate: unităţile de producţie au fost construite pentru a alimenta şi alte sectoare decât sănătatea, precum siderurgia şi chimia.

Cum arată „bula de oxigen” din India?


În India, avioane cargo ale aviaţiei naţionale au început să livreze săptămâna trecută uriaşe camioane-cisternă cu oxigen medical în zonele în care acest produs lipseşte. Un prim tren „Oxigen Express” a fost pus în circulaţie pe 22 aprilie.



Ministerul indian al Apărării a anunţat, de asemenea, că va importa din Germania 23 de unităţi mobile specializate în producţia de oxigen.

Franţa a trimis opt unităţi de producţie de oxigen şi containere cu oxigen lichefiat care vor permite alimentarea unui număr de până la 10.000 de pacienţi într-o zi. În total, echivalentul unei cantităţi de circa 200 de tone de oxigen lichid va fi livrată de Franţa spitalelor indiene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here