Moneda Libanului este în cădere liberă. Prețurile urcă în neștire. Băncile locale se baricadează în spatele zidurilor de oțel după ce activiștii au incendiat sucursale din toată țara. În încercarea disperată de a-și păstra economiile, pe fondul crizei financiare a țării, mulți libanezi înstăriți își bagă acum banii în automobile Land Rovers, cabane de schi și opere de artă scumpe, declanșând un boom neverosimil în extremitatea superioară a pieței bunurilor de lux.
- Un material Wall Street Journal, pe care îl vom reda pe larg.
La Opera Gallery Beirut, vânzările au crescut în acest an cu 40%. Cuplul, Samer și Vicky Hrieky, din Beirut a cheltuit recent aproape 200.000 de dolari pentru o sculptură a artistului italian Amedeo Modigliani.
„Acest nou mod de viață nu este ușor, dar cel mai probabil vom ieși din asta. Sperăm”, afirmă Hrieky. Valoarea tranzacțiilor imobiliare din Liban a crescut cu aproape 70% față de anul trecut, la aproape 1,8 miliarde de dolari, în primele două luni ale lui 2020, potrivit Bank Audi, cu sediul în Liban.
„Oamenii încearcă să-și scoată banii din bancă și să cumpere orice activ, inclusiv acțiuni ale unei companii fără valoare, imobiliare sau alcool”, explică Mike Azar, analist financiar și fost lector în economie internațională la Johns Hopkins School of Advanced International Studies.
Libanezul Robert T., tatăl a trei copii, a golit conturile bancare ale familiei pentru a-și cumpăra o cabană de schi, un apartament în Dubai și două spații într-unul dintre cartierele de lux ale Beirutului.
„Prefer să dețin ceva altceva decât bani, care pot dispărea oricând dacă stau în bancă. Acum, singurul lucru rămas este să o iei de la zero, pentru că banii au dispărut”, mai arată el.
Cei care nu își pot permite proprietăți valoroase în Beirut caută alte modalități de a-și scoate banii din băncile Libanului. Philip Haddad, care vinde mașini de top în Beirut, spune că clienții plătesc prețuri mari pentru cele mai scumpe vehicule, cum ar fi Jaguar, Porsche și Land Rover.
Lipsa de încredere în sistemul bancar din Liban duce la evaporarea depozitelor. Din septembrie, clienții au retras aproape 21 de miliarde de dolari, potrivit Bank Audi. Depozitele s-au redus cu aproape 6% în primele trei luni ale lui 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Situația din economia libaneză are de-a face, parțial, cu agitația politică în creștere.
În toamnă, protestele anti-corupție au doborât guvernul susținut de SUA. Țara a fost în mare parte închisă, începând cu jumătatea lunii martie, pentru a stăvili Covid-19, alimentând criza financiară. Acum, noul guvern încearcă să obțină o salvare de la Fondul Monetar Internațional, după ce a fost incapabil să plătească, în martie, o tranșă de eurobond de 1,2 miliarde dolari.
În trecut, în perioade de criză, Libanul apela la ajutorul unor aliați precum Arabia Saudită, dar națiunile din Golf au evitat să-i arunce Beirutului un colac de salvare, furioase fiind din cauza creșterii, în Liban și restul regiunii, a influenței Hezbollahului susținut de Iran. Scade și fluxul, odinioară constant, de dolari americani dinspre expați (care au sprijinit în mod tradițional finanțele agitate ale Libanului).
Pe măsură ce rezervoarele de bani au secat, băncile din Liban au încurajat clienții să depună dolari americani la rate ale dobânzii de până la 17%. Între timp, bancherii libanezi nu au putut să atragă noi dolari în economie. Rezultatul: ATM-urile au încetat să mai verse dolari americani, iar lira libaneză și-a început prăbușirea.
Riad Salameh, care a condus banca centrală a Libanului timp de mai bine de un sfert de secol, și-a apărat măsurile și a acuzat liderii politici din Liban că au creat criza.
„Da, banca centrală a finanțat statul, dar nu a fost cea care a cheltuit banii”, a declarat, el în timpul unei intervenții televizate, în aprilie.
Sistemul financiar din Liban a pierdut aproape 161 miliarde de dolari în ultimii ani, conform planului de redresare economică al guvernului. Un număr care reprezintă deficitul financiar apărut după ce banca centrală a utilizat depozitele clienților pentru a finanța guvernul și pentru a acoperi deficitul comercial al țării.
Criza financiară a dat naștere unui nou termen pentru dolarii americani care circulă în sistemul bancar din țară și care reprezintă cea mai mare parte a avuției libaneze: Lollars.
Rezultatul este că moneda libaneză s-a depreciat într-atât până acum, încât un dolar american poate fi cumpărat cu peste 4.000 de lire pe piața neagră, față de 1.500, la cursul de schimb oficial.
Criza a stârnit un val de satiră în Liban. La începutul lunii mai, un grup îmbrăcat în negru și echipat cu măști chirurgicale albe a purtat pe străzi un sicriu, o reprezentare a funeraliilor lirei libaneze.
Artiștii au făcut pamflete despre cum lira a ajuns să fie doar cu puțin mai valoroasă decât hârtia igienică. Antreprenorii au început să vândă tricouri pe care scrie: „Am cumpărat acest tricou doar pentru a-mi scoate Lollar-ul din bancă”.
Valoarea scăzută a monedei a alimentat o inflație acerbă. Steve Hanke, directorul Troubled Currencies Project, la Institutul Cato din Washington, estimează că rata inflației anuale a Libanului este acum de 181%.
O companie libaneză de consultanță consideră că prețurile la zahăr și pește proaspăt s-au aproape s-au dublat în ultimul an. Mai mult de o cincime din populație trebuie să cheltuiască aproape 80% din veniturile ei pe alimentele de bază, potrivit Triangle, un think tank din Liban.
În tentativa lor de a-și păzi avuția pe fondul picajului lirei, investitorii libanezi se orientează către companii Development and Reconstruction of Beirut Central District, cunoscută și sub numele de Solidere. Compania, care a ajutat la transformarea ruinelor din centrul Beirutului într-un cartier comercial de lux, și-a văzut prețul acțiunilor în creștere, în timp ce scapă de proprietăți. Până la sfârșitul lunii mai, Solidere se așteaptă să aibă vânzări de 310 milioane de dolari, ajutând compania să scape de cea mai mare parte a datoriei sale, de aproape 500 de milioane de dolari, a declarat Ghazi Youssef, vicepreședintele companiei.
„Am avut o mulțime de vânzări, care au fost accelerate de situația economică. Practic, datoria noastră este zero acum”, spune acesta.
