O uriașă lovitură de trăsnezt, scrie Le Parisien: Premierul Franței, Sébastien Lecornu, și-a depus luni dimineață demisia, informează Palatul Élysée, iar președintele Republicii, Emmanuel Macron, a acceptat-o.
Numit pe 9 septembrie, Sébastien Lecornu se afla sub focul criticilor din partea opoziției și a dreptei după ce a dezvăluit duminică seara o parte din componența guvernului său. El trebuia să își susțină marți declarația de politică generală în fața Adunării Naționale.
„Faptul de a fi prim-ministru reprezintă o sarcină dificilă. Probabil ceva mai dificilă în acest moment. Dar nu poți fi prim-ministru când nu sunt îndeplinite condițiile”, a declarat Sébastien Lecornu, luni dimineață, citat de Liberation. Acesta a continuat: „De trei săptămâni, totuși, m-am luptat pentru a încerca să clădesc condițiile în care am putea adopta un buget pentru Franța”, în ciuda „blocajelor” care există de „mai multe săptămâni”, sau, uneori, chiar „de douăzeci de ani”. Dar, în timpul consultărilor cu partidele din „soclul comun” și cu opoziția, fostul premier a avut „senzația că linia [roșie] se retrage de fiecare dată când avansam”.
Cel mai scurt guvern din a V-a Republică
Este vorba despre cel mai scurt guvern din a V-a Republică, abia puțin peste douăsprezece ore. Căderea sa aruncă Franța într-o criză politică fără precedent de câteva decenii.
Al treilea premier desemnat într-un an, după ce dizolvarea Adunării Naționale în iunie 2024 a dus la un hemiciclu inguvernabil, divizat în trei blocuri foarte polarizate, Sébastien Lecornu, un apropiat al lui Emmanuel Macron, s-a trezit slăbit în timp ce tocmai compusese duminică seara un guvern de 18 miniștri, dintre care 12 membri anteriori au fost reconfirmați în portofoliile lor.
Foarte nemulțumit de o componență care „nu reflectă ruptura promisă”, liderul LR, Bruno Retailleau, reconfirmat el însuși la Interne, a convocat imediat de urgență comitetul strategic al partidului gaullist, care va avea loc la ora 11:30.
Cauzele, potrivit mai multor surse: revenirea surpriză în Ministerul Apărării a lui Bruno Le Maire, simbol pentru dreapta al derapajului bugetar din ultimii ani ai guvernelor macroniste; sau ponderea mare acordată partidului Renaissance în împărțirea portofoliilor guvernamentale — 10 miniștri, față de 4 pentru LR.
Mai mulți lideri ai taberei prezidențiale luau deja în calcul, duminică seara, posibilitatea ca dreapta să părăsească guvernul.
Declarații la cald
Și BFMTV notează că, în fața numeroaselor critici și a amenințărilor cu cenzura, premierul și-a dat demisia luni, 6 octombrie. A fost aspru criticat de opoziție, dar a trebuit mai ales să facă față unei rebeliuni în interiorul propriei baze, în special din partea partidului Les Républicains.
Vicepreședintele Les Républicains, François-Xavier Bellamy, a declarat luni, 6 octombrie, că partidul său nu se „teme (…) de o dizolvare”, excluzând orice responsabilitate a LR în cazul în care Emmanuel Macron ar convoca alegeri legislative anticipate.
„Nu ne temem pentru noi înșine de o dizolvare”, a afirmat europarlamentarul pentru France Inter, amintind că partidul său a obținut mai multe succese în ultimele luni la alegeri parțiale.
Expert constituțional: Este o „situație complet inedită”
Cotidianul Liberation notează că până și pentru specialiștii în Constituție și politică franceză, este dificil de anticipat ce se va întâmpla în următoarele ore. Intervievat la France Inter, profesorul de drept public Benjamin Morel vorbește despre o „situație de fragilitate instituțională extrem de puternică”, nemaintâlnită din „vremurile bune ale celei de-a IV-a Republici”.
Fie că este vorba de numirea unui nou oremier, de dizolvarea Adunării Naționale și provocarea unor alegeri noi, sau chiar de o demisie a lui Emmanuel Macron, niciunul dintre aceste scenarii nu pare să fie „o opțiune de ieșire din criză”.
Primul, pentru că viitorul Premier s-ar confrunta cu aceeași lipsă de bază comună și cu opoziții care ar cere dizolvarea guvernului. Al doilea, pentru că, potrivit „hărților electorale”, „cel mai probabil astăzi [în cazul alegerilor legislative] este că ele nu vor produce mai multă majoritate, ba chiar s-ar putea obține un hemiciclu și mai neguvernabil, cu grupul RN care probabil s-ar consolida considerabil”. Iar ultimul, pentru că alegerea unui nou președinte al Republicii nu ar garanta neapărat o majoritate absolută.
